Prima pagină Noutăţi Hărţi Download Concurs Despre noi Contact
Primul site de Istorie
din
pînă în
Categorii
PageRank Checking Icon
Pe site au loc lucrari. Siteul poate functiona incorect. Ne cerem scuze pentru incomoditate.
Înapoi

Prezenţa barbară în oraşele - colonii greceşti din nord-vestul Mării Negre în sec. VII – I î.e.n. (700î.e.n - 1î.e.n)

MINISTERUL  EDUCAŢIEI, TINERETULUI ŞI SPORTULUI
AL  REPUBLICII  MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA


Facultatea de Istorie şi Psihologie
Catedra de Istorie a românilor şi antropologie


Teză de master
PREZENŢA BARBARĂ ÎN ORAŞELE - COLONII GRECEŞTI DIN NORD – VESTUL MĂRII NEGRE ÎN SECOLELE VII – I A. CHR.



a masterandului
Anatolie BAJORA,
specialitatea “Istorie”,
Conducător ştiinţific
Ion NICULIŢĂ,
doctor habilitat,
profesor universitar


Chişinău – 2006
 
 
Planul

Introducere         
 
Capitolul I: Cadrul landşafto-demografic a litoralului nord-vest pontic în perioada colonizării şi formării oraşelor polise.                                                     
1.1 Situaţia climaterică şi etno-demografică a litoralului nord-vest pontic în secolele VII- prima jumătate a secolului IV a. Chr.

 
Capitolul II: Oraşele-polise din nord-vestul Pontului Euxin în secolele VII-I a. Chr.                                                              
2.1 Oraşele - polise din nord – vestul Mării Negre în secolele VII – I a. Chr. Caracteristica generală
2.2 Istria, Argame, Tariverde
2.3 Tomis 
2.4 Callatis
2.5 Tira, Nikonia
2.6 Olbia, Berezan
2.7 Chersones
 
Capitolul III: Relaţiile grecilor cu barbarii în oraşele-polise greceşti din nord-vestul Mării Negre în secolele VII – I a. Chr.                
3.1 Situaţia etno-demografică a oraşelor-polise greceşti din nord-vestul Mării Negre în perioada secolelor VII-I a. Chr.
 
Concluzii                                                                                                 
Sumary                                                                                                   
 
Bibliografie                                                                                             
 
 
Introducere
          Pînă în prezent nu s-a realzat nici un studiu de sinteză privitor la situaţia etno-demografică a populaţiei barbare şi rolul ei în formarea oraşele-polise greceşti de pe litoralul nord-vestic al Mării Negre.
Despre prezenţa comunităţilor barbare în oraşele-colonii greceşti de pe litoralul nord-vest pontic din perioada secolelor VII-I a.Chr., s-a scris foarte puţin (cu excepţia istoriografiei române), deseori problema a fost politizată (mai ales în fosta URSS).
         Scopul tezei de masterat constă în cercetarea condiţiilor naturale şi istorice în care au apărut oraşele-polise greceşti pe litoralul nord-vestic al Pontului Euxin şi rolul populaţiei barbare în formarea acestora. Am încercat să demonstrez că populaţia barbară a fost prezentă în spaţiul respectiv anterior stabilirii grecilor şi au coexistat împreună în oraşele-polise fondate de elini.
Actualitatea temei nu-şi va pierde din viabilitatea sa pe parcursul întregii perioade contemporane, ea va fi reluată mereu în discuţie, fie de către cei ce vor încerca să demonstreze în baza surselor arheologice şi narative prezenţa sau absenţa populaţiei barbare de origine tracă aşezările greceşti din spaţiul nord-vestic al litoralului Mării Negre.
          Noutatea temei constă în aceea că sînt aduse la cunoştinţa cercurilor ştiinţifico-academice precum şi publicului larg probleme mai puţin cercetate ale situaţiei etno-demografice de pe litoralul nord-vest pontic, unde se va arăta prezenţa şi continuitatea  populaţiei barbare în oraşele-polise din sec. VII a. Chr. ,  pînă la cucerirea spaţiului respectiv de către Imperiul Roman sec. I a. Chr.
         Cadrul geografic cuprinde zona litoralului nord-vestic al Mării Negre.    Metode şi principii metodologice: a) Pentru repertoriu sa utilizat descrierea şi analiza critică a materialelor rezultate în urma descoperirilor arheologice.
    b) S-a folosit metoda empirică retrospectivă şi structurală (se are în vedere analiza diferitor tipuri de locuinţe şi ceramică ale grecilor şi autohtonilor). O metodă nouă în analiza datelor arheologice o va constitui şi metoda logistică.
    c) Metoda analizei comparative, s-a aplicat concomitent asupra surselor scrise şi arheologice.
          Principii metodologice folosite în lucrare au fost cele ale istoricizmului, a investigaţiei dialectice, precum şi cele interdesciplinare.
          Teza de masterat a fost efectuată în baza studierii materialelor arheologice, operilor autorilor antici greci şi romani, cît şi a literaturii speciale din secolul al XX-lea şi al XXI-lea.
          Herodot a fost unul din primii istorici greci care a avut prilejul să se informeze direct şi ne-a transmis ştiri foarte preţioase despre ţinuturile locuite de traci şi sciţi, despre felul lor de luptă, precum şi despre traiul şi credinţele lor. Din opera „părintelui istoriei” desprindem informaţii şi despre clima litoralului nord pontic din perioada sec. V a. Chr.
          Operele istoricilor greci şi romani (Pseudo-Scymnos, Strabon, Eusebiu, Ovidiu, Pomponius Mela, Ptolomeu, Teothrast, Ammianus Marcellinus) cuprind informaţii importante referitoare la cronologia fondării oraşelor-polise, ordinea amplăsării lor, descrierea locurilor şi a comunităţilor etnice, ce habitau spaţiul nord-vestic al litoralului Mării Negre.
          Studierea colonizării litoralului nord-vestic al Mării Negre a fost începută în secolul XIX, odată cu dezvoltarea arheologiei din România şi Rusia.
Printre primii care au întreprins săpături arheologice în zona oraşelor-polise de pe litoralul nord-vestic al Mării Negre, au fost Rostoftzef, Vasile Pârvan, Gino Lambrino, Farmakovskii B.V.
         Îcercări de a reconstitui mediul landşafto-climateric a spaţiului nord-vest pontic au fost întreprinse de mai mulţi cercetători: Blavatskij, V.D., Bučinskij I.E, Bružako,I.V., Karpov V.A., Alexandrescu P., Condurache E., lucrările cărora mi-au fost de real folos la studierea primului capitol al tezei de masterat.
În istoriografia rusă şi ucraineană unii specialişti resping ideia prezenţei barbarilor în interiorul cetăţii în perioada sec.VII-V a.Chr: Farmakovskii, B.V., Martynov, A.I., Lapin V.V., teorie preluată şi de V. Iliescu, în care se menţionează că stepa nord pontică  cunoaşte o depopulare temporară tocmai în intervalul în care se aşează grecii, de aceia grupuri relativ numeroase de greci ocupă devreme mari întinderi de pămînt, iar la început nu există dovezi, respectiv urme despre conveţuirea elementului grecesc nou venit cu localnicii, sau de asimilare a ultimilor. Autohtonii apar mai tîrziu şi nu în cultura materială ci în tradiţia literară şi pe monumente lapidare .
          Studii speciale despre situaţia etno-demografică în care să se demonstreze prezenţa populaţiei barbare în oraşele-polise greceşti şi teritoriul lor rural din spaţiul nord-vest al Mării Negre au fost elaborate de către Condurache E., Preda C., Vulpe R., Vinogradov Y.G., Blavatskaja T.V., Marčenko K.K., Samojlova T.L., Bylkova V.,  Krîkin S.,
          Există însă o divirgenţă între istoricii români şi istoricii ucraineni, ruşi cu privire la originea etnică a barbarilor din oraşele-polise. Autorii români susţin ideia că barbarii din oraşele colonii greceşti de pe litoralul nord-vestic al Mării Negre erau de origine tracă.
Argumentele lor principale sînt descoperirile de ceramică modelată cu mîna, care după forme şi decor au largi similitudini în sortimentul ceramicii tracice.
          Istoriografia din fosta URSS nega în mare parte această opinie şi se susţinea ideea că majoritatea comunităţilor barbare, care populau litoralul nord-vest pontic erau de origine scită.
         După destrămarea Uniunii Sovietice istoriografia rusă şi ucraineană în problema originii etnice a barbarilor din oraşele-polise din zona nord-vest a Mării s-a postat tot mai mult pe poziţiile şcolii curentului tracic. Cercetătorii Igor Brujako, Marčenko K.K., Samojlova T., au publicat studii şi monografii în care argumentează prezenţa populaţiei de origine tracă pe litoralul nord-vestic al Mării Negre şi în oraşele-polise greceşti, bazîndu-se cu preponderenţă pe sursele arheologice dar şi narative
          În elaborarea lucrării de folos a fost şi informaţia selectată prin internet în limbile rusă şi română mai ales în cercetarea situaţiei etno-demografice din nordul Mării Negre.
          În majoritatea lucrărilor studiate deşi tangenţial se abordează subiectul însă nu s-a acordat o atenţie cuvenită corelaţiei dintre barbari şi greci. Această situaţie ambigue m-a îndemnat să cercetez această temă. 

 
 
Concluzii
          Litoralul nord-vestic al Mării Negre din cele mai vechi timpuri a constituit un mediu ideal pentru viaţa şi dezvoltarea comunităţilor umane ce au habitat în acest spaţiu. Coloniştii greci aşezaţi aici cu traiul au găsit condiţii propice pentru practicarea agriculturii, pescuitului, creşterea animalelor şi posibilitatea de a face negoţ cu triburile locale.
          Grecii au început colonizarea litoralului Nord-Vestic Mării Negre pe la mijlocul sec.VII a.Chr., din această perioadă datează şi primele lor aşezări, ele fiind amplasate de obicei în locuri bine apărate natural: insule, peninsule, pe malurile rîurilor.
          Primii  exploratori ai ţărmurilor Mării Negre fiind coloniştii  milesieni, care au şi fondat majoritatea coloniilor din nord-vestul litoralului Mării Negre, cu excepţia Callatisului şi Chersonesului fondate de către dorienii din Heracleea Pontică.
          Teritoriul colonizat de greci nu era unul depopulat, ei au întîlnit aici comunităţi ale tracilor septentrionali, care în perioada respectivă au atins un nivel relativ înalt în dezvoltarea economică, astfel dispunînd de supra produse au fost în stare să creeze condiţii favorabile pentru desfacerea mărfurilor greceşti.
         Condiţiile favorabile din regiunea nord-vestică a Mării Negre, precum şi prezenţa unor comunităţi barbare sedentare cu un nivel relativ înalt de dezvoltare care erau capabile să însuşească realizările civilizaţiei greceşti, au constituit factorii de bază ce au înlesnit colonizarea spaţiului riveran al Pontului Euxin.
          Din punct de vedere cronologic, principalele oraşe-polise greceşti de pe coasta nord-vestică a Mării Negre au fost fondate din secolul VII – pînă în secolul IV a. Chr., Istria, Berezan – sfîrşitul secolului al VII-lea a. Chr., Tomis, Olbia, Callatis – secolul al VI-lea a. Chr., Tira – secolul al V a. Chr., şi Chersones – secolul al  IV-lea a. Chr.
          Prezenţa populaţiei barbare în interiorul aşezărilor greceşti de pe litoralul nord-vestic al Mării Negre este demonstrată de descoperirile ceramicii modelată cu mîna şi locuinţe caracterestice triburilor autohtone ale tracilor de nord.
          Recipientele ceramice descoperite în zona nord-vestică a litoralului Mării Negre au caracteristici ale ceramicii de tradiţie hallstatiană, fapt care, atestă fără tăgadă continuitatea populaţiei barbare în aceste regiuni, anterior stabiliririi grecilor.

Sumary
          In this article it is described the geographical environment, climatic conditions, and the demographic situation at the North - West seaside of Black sea during the VII-I centuries B.C.
          Greeks colonized corresponding regions, as they have met here a favorable environment for living, but not a bare and uninhabited place. The fact proved by the barbarian hand-worked ceramics finds out in archaic layers from the Greek settlements. During this period, the local tribes have reached a relatively high developed economical level, being in state to create the necessary conditions to sell the Greek goods. After ethnical provenance, the majority of barbarian population at the Northern and Western seaside of Black Sea were making part of Thracian and Scythians native tribes in Callatis, Tomis, Istria, Tyras and Olbia cities, or of Tauris native tribes in Chersonez.

 
 
 
 
 
Bibliografie (surse):
 
A. Surse
1.    Herodot, Istorii, Vol. I, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti,1961
2.    Istoria românilor. Crestomaţie, Cartdidact, Chişinău, 1999
3.    Xрестоматия по Историй Древнего Мира, Том.II, Учпедгиз, Mосква, 1951
4.    Страбон, География, VII, Naуka, M., 1964

B. Bibliografie
5.    Alexandrescu, Petre, Peisajul Histrian În Antichitate, în Pontiac, Nr.3, 1970
6.    Banaru Valeriu, Contribuţii la problema dintre greci şi autohtoni în mileniul I a. Chr., în Omagiu lui V. Potlog şi C. Drachemberg la 70 de ani, USM, Chişinău, 1997
7.    Brujako Igor, Despre evenimentele din sec. III a. Chr., în Nord.Vestul Mării Negre, în Istros VIII, Muzeul Brăilei, 1997
8.    Ciobanu R., Grecii,Barbarii şi cucerirea Mării Negre, în Tracia şi Lumea Circumontică, Cartdidact, Chişinău, 2004
9.    Condurachi E. şi col. Şantierul Histria, în SCIV, N. 1-2, anul IV, 1953
10.    Dinogetia I. Biblioteca de arheologie XIII, EARS, Buc., 1967
11.    Histria. Monografie Arheologică, Vol.I, EARPR, Buc., 1954
12.    Iliescu Vl., Cu privire la coloniile greceşti din Dobrogea şi la data constituirii teritoriului lor rural, în Pontica, Nr.3, Muzeul de Arheologie din Constanţa 1970
13.    Irimia M., Descoperiri noi privind poulaţia autohtonă a Dobrogei şi legăturile ei cu coloniile greceşti (sec. V-I a. Chr.), în Pontica VI, 1973
14.    Istoria românilor, Academia Română
15.    Marcu Mihaela, Emporia în Bazinul Pontului Euxin în Epoca Greacă, în SCIVA, Tomul 49, Nr.1, Ed. Academiei Române, Buc., 1998
16.    Niculiţă Ion, Relaţiile populaţiei autohtone din nordul şi nord vestul Pontului Euxin cu lumea grecă în mileniul I a. Chr.,
17.    Pipidi, Berciu, Din istoria Dobrogei, Buc 65
18.    Preda Constantin, Istoria monedei în Dacia preromană, Editura Enciclopedică, Buc., 1998
19.    Preda Constantin, Tariverde, Aşezare Băştinaşă sau Factorie Histriană?, în Pontica 5, Constanţa, 1972
20.    Pontica, XXX-XXXVI, 2002-2003, MINA, Constanţa
21.    Scorpan C., Prezenţa şi continuitatea getică în Tomis şi Callatis, în SCIV 1, Tomul 21, EARSR, Bucureşti, 1970
22.    Stoian Iorgu, Tomitana, EARPR, Buc. 1962
23.    Şantierul Arheologic Histria, SCIV, 1-2, anul IV, Buc., 1953
24.    Ştefan Ch. Şantierul Arheologic Histria, în SCIV, 3-4, anul VI, 1955
25.    Vulpe, Radu, Vechi Focare de Civilizaţie: Istria, Tomis, Callatis, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1966
26.    Абгунов М.В., Загадки Понта Эвксинкого, Мысли, Москва, 1985
27.    Анохин В.А., Монеты античных городов. Северо-западного причерноморья, Наукова Думка, Киев, 1989
28.    Белов, Г.Д., Херсонес Таврический, Гос. Ермитаж, Л., 1948
29.    Блаватский ,В.Д., Природа и Античное Обшество, Nауka, Mосква, 1976
30.    Блаватский ,В.Д., Античная Археологиа и История, Наука, M., 1985
31.    Блаватская Т.В., Западнопонтийские города в VII-I  веках до н.э., Академий Наук, Моск., 1952
32.    Бруяко И.В., Северо-Западного Причерномория в VII-V вв до н.э., în AMA, Вып. 9, Саратов, 1993
33.    Бруяко И. В., Суничюк Е. Ф., Керамика из поселения Овидиополь I, în Новые Исследования по археологий Северного  Причерноморья, Нaуkoва  Dумka, Kиев, 1987
34.    Бруяако ,И.В., Kaрпoв, В.A., Древняя География и Колебания Уровня Моря, în ВДИ, Nr. 2, Nауka, M.,1992
35.    Былкова В., Гетская керамика с поселений на нижнем Днепре, în Thracians and circumpontic world II, Cartdidact, Chişinău, 2004
36.    Бучинский, И.Е., Kлимат Украины в Прошлом, Настояшем и Будушем, Госсельхозиздата, Kиев, 1963
37.    Вязьмитинна М.И., Фракийские элементы в културе населения городищ Нижнего Днепра, în Древние фракийцы в Северном Причерноморье, Наука, М., 1969
38.    История Украинской СССР, Том I, Наукова Думка, Kиев,1981
39.    Карышковский П.О., Клейман И.Б., Древней город Тира, Киев, Наукова Думка, 1985
40.    Крыкин Сергей, Фракийский субстрат в античных колониях Северного причерномория, în Thracia, Nr. 8, Academia Litterarum Bulgarica, Serdicae, 1988
41.    Мартынов, А.И., Археология СССР, Высшая Школа, Москва, 1982
42.    Марченко К.К, Варвары в составе населения Березани и Олвии во второй половине  VII -  первой  половине I в. до н.э, Наука, Ленинград, 1988
43.    Никулицэ И.Т., Северные Фракийцы в VI-I вв.до н.э., Штиинца, Кишинэу, 1987
44.    Охотников, С.Б., Нижне Поднестровье в VI-V вв. до н.э., Наукова Думка, Kиев, 1990
45.    Одесский Археологический Музеи, Маяк, Одесса, 1970
46.    Попова E.A., Коваленко С.А., Историко-Aрхеологические очерки греческой и позднескифской култур в северо-западном  Kрыму, MГУ, M., 2005
47.    Самойлова, T., К вопросу о взаимоотношениях гетов и античной Тиры в позднеэллинистичесий период, în Tracii şi Lumea Circumpontică, Cartdidact, Chişinău, 2004
48.    Самойлова Т. Л., Тира в VI-I  ввю до н. э., Наукова Думка, Киев, 1988,
49.    Соловиов С.Л., Архаическии Березани, în ВДИ, № 4, Naуka,M., 2000
50.    Шелов Д.Б., Северное Причерноморье 2000 лет назад, Наука, M., 1975
51.    Керсонес-www.sevastopol.info/history/khersones.htm [Accesat 15.12.2005].


Comentarii:

anatoljus

21.05.2011

Presa i-a atitudine

Un profesor de istorie își motivează grosolanul plagiat: „Mă jur pe copiii mei că te omor”
http://www.kamikazeonline.ro/2011/05/un-profesor-de-istorie-isi-motiveaza-grosolanul-plagiat-%E2%80%9Ema-jur-pe-copiii-mei-ca-te-omor%E2%80%9D/

anatoljus

28.04.2011

Otetea Razvan Alexandru Plagiatorul

Lucrarea respectiva a fost plagiata si editata la Casa Corpului Didactic Bacau (http://www.ccdbacau.ro/)de catre profesorul si directorul de scoala Otetea Razvan Alexandru, mai multe detalii le aflati be blogul: http://ro.netlog.com/anatoljus83/blog
Pentru a lăsa comentarii trebuie să fiţi înregistrat şi logat pe site Click Aici
Înapoi
Istoria.md
Hărţi
Harta principatelor româneşti, 1856-1859
Harta principatelor româneşti, 1856-1859
Toate Hărţile...
Download
Link-uri utile
Banner Suport Energo
Febian IT Realizarea site-urilor
Memoria.ro
Banner Radio Vocea Basarabiei
Banner Portalul basarabenilor din România
Copyright © 2009 - 2017 istoria.md