2 decembrie, istoricul zilei
- 1804 -
Napoleon se autoproclamă "Imperatorul Napoleon I al Franţei" în biserica catolică Notre Damme de Paris
A avut loc bătălia de la Austerlitz
 |
Rapp prezintă lui Napoleon drapelurile cucerite de la Garda Imperială şi de asemenea un colonel al acesteia, prinţul Repnin |
-
 |  |  |
Dispunerile aliaţilor (rosu) şi francezilor (albastru) la ora 18:00 pe 1 decembrie 1805, bătălia de la Austerlitz | Atacurile decisive asupra centrului aliaţilor ale lui St. Hilaire şi Vandamme au împărţit armata aliaţilor în două şi i-au adus pe francezi într-o foarte bună poziţie strategică pentru a câştiga bătălia de la Austerlitz | Ora 14:00, armata aliaţilor a fost periculos separată. Napoleon avea acum opţiunea de a lovi una dintre aripi, şi a ales stânga aliaţilor, deoarece alte sectoare inamice fuseseră deja eliberate sau purtau lupte de retragere |
La 2 decembrie 1805 a avut loc Bătălia de la Austerlitz, cunoscută şi ca Bătălia celor trei împăraţi, a fost una dintre cele mai mari victorii ale lui Napoleon. Această victorie a determinat destrămarea celei de a treia Coaliţii formată împotriva Imperiului Francez. Pe 2 decembrie 1805 (20 noiembrie pe stil vechi), o armată franceză condusă de împăratul Napoleon I a înfrânt decisiv armata ruso-austriacă, comandată de ţarul Alexandru I, după aproape nouă ore de luptă înverşunată. Batalia a avut loc la Austerlitz la aproape 20 km (12 mile) est de Brno în Moravia. Bătălia este adeseori considerată o capodoperă tactică.
Pe 26 decembrie 1805, Austria şi Franţa au semnat Tratatul de la Pressburg, care a îndepărtat-o pe prima din război, a întărit tratatele iniţiale de la Campo Formio şi Luneville, a obligat Austria să cedeze pământuri aliaţilor germani ai lui Napoleon şi a impus o indemnizaţie de 40 de milioane de franci asupra Habsburgilor învinşi. Trupelor ruse li s-a permis sa se retragă în ţara natală. Victoria de la Austerlitz a permis de asemenea crearea Confederaţiei Rinului, compusă dintr-o multitudine de state germane, intenţionată sa fie o zonă-tampon între Franţa şi restul Europei. În 1806, Sfântul Imperiu Roman a încetat să mai existe, atunci când Împăratul Roman Francisc al II-lea a ales să păstreze numai Francisc I al Austriei drept singurul său titlu oficial. Totuşi, aceste realizări nu au adus o pace durabilă pe continent. Îngrijorările prusacilor cu privire la influenţa crescândă Franţei în Europa Centrală au declanşat războiul celei de-a patra Coaliţii în 1806.
 |  |
Bătălia de la Austerlitz, pictorul L.F. Lejeune | Lupta de la Austerlitz, pictură |
- 1849 -
Se constituie la Paris, Franţa "Asociaţia română pentru conducerea emigraţiei"
La 2 decembrie 1849 se constituie la Paris, Franţa "Asociaţia română pentru conducerea emigraţiei", condusă de un comitet format din Ion Ghica, Gheorghe Magheru, Nicolae Bălcescu, C.A.Rosseti şi Dumitru C.Brătianu.
- 1849 -
Se stinge din viaţă Costache Conachi, poet român
La 2 decembrie 1849 se stinge din viaţă Costache Conachi (n.1778 Ţigăneşti, jud.Galaţi), poet român.
- 1854 -
Are loc semnarea la Viena, Austria, a unui tratat de alianţă anglo-franco-austriac împotriva Rusiei
La 2 decembrie 1854 are loc semnarea la Viena, Austria, a unui tratat de alianţă anglo-franco-austriac împotriva Rusiei care prevedea, printre altele, obligaţia Austriei de a apăra Principatele (care fuseseră ocupate de austrieci din aprilie) împotriva unei eventuale invazii a trupelor ruseşti, etc.
- 1854 -
Începe construcţia liniilor de telegraf electric ce urmau a face legătura între liniile telegrafice din Principate şi cele din Transilvania
La 2 decembrie 1854 începe construcţia liniilor de telegraf electric Bucureşti-Giurgiu-Rusciuk (Ruse), Bucureşti-Ploieşti-Braşov, Timişoara-Braşov şi Timişoara-Lugoj-Orşova, făcîndu-se astfel legătura între liniile telegrafice din Principate şi cele din Transilvania.
- 1854 -
Se stinge din viaţă Anton Pann, scriitor, folclorist şi muzician român
La 2 decembrie 1854 se stinge din viaţă Anton Pann (n.c.1796 Sliven, Bulgaria), scriitor, folclorist şi muzician român. Anton Pann a fost cîntăreţ de strană, profesor de muzică, editor.
- 1864 -
Alexandru Ioan Cuza promulgă Codul penal român
La 2 decembrie 1864 Alexandru Ioan Cuza promulgă Codul penal român (intrat în vigoare la 1 mai 1865), alcătuit după modelul Codului penal francez (din 1810) şi a Codului prusian (din 1851), avînd la bază şi unele legi penale autohtone.
- 1890 -
Este deschisă cea de-a cincea şcoală parohială din Chişinău, Gubernia Basarabia
La 2 decembrie 1890 este deschisă cea de-a cincea şcoală parohială din Chişinău, Gubernia Basarabia. Tot în această zi este sfinţită clădirea cu două niveluri a acestei şcoli, înălţată pe un teren învecinat cu cimitirul ortodox, la colţul străzilor Sadovaia (astăzi A.Mateevici) şi drumul de duce spre Hînceşti (astăzi str. V.Alecsandri).
- 1917 -
Sfatul Ţării din fosta Gubernie Basarabia proclamă Republica Democratică Moldovenească
La 2 decembrie 1917 Sfatul Ţării din fosta Gubernie Basarabia proclamă Republica Democratică Moldovenească.
- 1918 -
Are loc întrunirea Marelui Sfat Naţional în sala Tribunalului din Alba Iulia, Transilvania
La 2 decembrie 1918 are loc întrunirea Marelui Sfat Naţional în sala Tribunalului din Alba Iulia, Transilvania. Comisia de candidare propune ca preşedinte al Marelui Sfat Naţional pe Gheorghe Pop de Băseşti, pe episcopii Miron Cristea, Teodor Mihail şi Andrei Bîrsanu ca vicepreşedinţi, pe Silviu Dragomir, Caius Brediceanu, Mihai Popovici, Gheorghe Crişan, Ghiţă Pop şi socialistul Traian Novac ca notari. Comisia propune guvernul provizoriu, care se va numi Consiliul Deligent, alcătuit din 15 membri (10 membri ai PNR, 2 ai PSD şi 3 independenţi), numiţi şefi de resort: Iuliu Maniu (preşedinte şi ministru de interne), Vasile Lucaciu (fără portofoliu, cu misiuni de străinătate), Vasile Goldiş (culte şi instrucţiune publică), Alexandru Vaida-Voievod (externe şi presă), Ştefan Cicio-Pop (război şi siguranţă politică), Ion Suciu (organizarea şi pregătirea Constituantei), Aurel Vlad (finanţe), Emil Haţeganu (codificare), Valeriu Branişte (fără portofoliu), Victor Bontescu (agricultură şi comerţ), Aurel Lazăr (justiţie), Octavian Goga (fără portofoliu), Romul Boilă (comunicaţii), Ion Flueraş (sănătate şi ocrotiri sociale), Iosif Jumanca (industrie). Marele Sfat Naţional şi Consiliul Dirigent îşi stabilesc sediul la Sibiu.
- 1934 -
La Chişinău, România, este sfinţit noul local al Prefecturii judeţului Lăpuşna
La 2 decembrie 1934 la Chişinău, România, este sfinţit noul local al Prefecturii judeţului Lăpuşna, fosta clădire a "Casei noastre" din strada Kogălniceanu 58.
Vezi şi ...
Bibliografie (surse):
- Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
- Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric.
Scrie-ne acum noi detalii pentru a îmbunătăţi acest articol !
| 
| 
| 
| 
| 
| 
|
| 
| 
| 
| 
| 
|
|
|
|
|
Comentarii: | |
| Pentru a lăsa comentarii trebuie să fiţi înregistrat şi logat pe site Click Aici |
