Tezaurul de la Peretu, România (500î.e.n - prezent)

Poza 1. Coiful de la Peretu,  jud.Teleorman, România	Poza 2. Aer, apa si pamant, viziunea tracica a lumii detaliu de pe coiful de la Peretu

Tezaurul de la Peretu este un tezaur arheologic descoperit în 1971 în localitatea Peretu, judeţul Teleorman, format din peste 50 piese, cca. 750 de grame. O mare parte din piesele componente sunt expuse în prezent la Muzeul Naţional de Istorie din România.

Istoria

În 1971 Alexandru Ţrână, din satul Peretu, descoperă în zona numită de săteni "La Izvoare" un mormânt traco-getic, vechi de aproximativ 2500 de ani, catalogat ca aparţinând unei civilizaţii precreştine. În mormânt se afla un reprezentant al aristocraţiei locale. Mormântul avea doua camere funerare: în prima se afla un schelet înconjurat de diverse obiecte din ceramica, cuţite din fier, vârfuri de săgeţi, obiecte de argint aurit, vase de bronz. În cea de a doua cameră s-a descoperit că războinicul nu fusese înmormântat singur: se găseau scheletele a doi cai, doi câini de vânătoare, o vacă, pe lângă acestea se găsea şi un car cu patru roţi de fier. Per ansamblu mai mult 50 de obiecte de argint placate cu aur, printre care şi un coif de argint aurit de cca 750 de grame.

Coiful de argint aurit de la Peretu

Coiful găsit în mormântul de la Peretu îţi atrage atenţia imediat. Împodobit cu reprezentări animaliere în relief, are pe frunte doi ochi hipnotici cu sprancene neobişnuite, sprâncene mari şi îngroşate, în aşa fel încât privirea ochilor pare necruţătoare. Pe cele două obrăzare se află însă nişte motive ciudate, a căror semnificaţie e greu de ghicit. În timp ce pe obrazul stâng se află un ţap, pe cel drept o pasare ţine un peşte în cioc şi un mic animal în gheare. Pe toată porţiunea coifului ce protejează ceafa sunt trei cerbi.

Alte coifuri ale tracilor (pentru comparaţie)

După studii asupra coifului (dar şi asupra altor obiecte, cum ar fi coiful de la Porţile de Fier, coiful de la Cotofenesti, coiful de la Cucuteni-Baiceni, etc.) s-a ajuns la concluzia că tracii ce locuiau pe teritoriul României de astăzi au aveau o reprezentare emblematică, proprie dinastiei lor: ochii hipnotici cu sprâncene late şi o sinteză de elemente ale zonei ce ţin de peisajul vegetal sau faunistic.

Poza 3. Coiful de la Cotofenesti, Prahova, România	Poza 4. Sacrificiu pentru zei, detaliu de pe coiful de la Cotofenesti

Poza 5. Coiful de la Aghighiol, jud,Tulcea, România	Poza 6. Coiful de la Portile de Fier, jud. Mehedinti, România

Poza 7. Coiful de la Cucuteni-Baiceni, jud. Iasi, România

Bibliografie (surse)

1. http://www.formula-as.ro/2005/665/societate-37/misterul-coifurilor-de-aur-5969