Prima pagină Noutăţi Hărţi Download Concurs Despre noi Contact
Primul site de Istorie
din
pînă în
Categorii
PageRank Checking Icon
Pe site au loc lucrari. Siteul poate functiona incorect. Ne cerem scuze pentru incomoditate.
Înapoi

29 mai, istoricul zilei

- 1453 -

Constantinopolul a fost cucerit de turci, eveniment care a marcat sfîrşitul Imperiului Bizantin

Mehmed II-lea, Sultan al Imperiului Otoman
Asediul Constantinopolului, 1453
Mehmed II-lea, Sultan al Imperiului Otoman
Asediul Constantinopolului, 1453

Întemeiat sub semnul crucii lui Hristos şi aşezat la cumpăna lumilor, Bizanţul ortodox şi imperial a dăinuit mai bine de 11 veacuri, mărturisind în eternitate gloria aurorală a Răsăritului creştin şi constituind adevărata “piatră unghiulară” a întregului “miracol european”.

În momentul dispariţiei sale ca stat, gloria politico-militară a Imperiului Bizantin era de mult apusă. În plan teritorial, statul se reducea de fapt la oraşul Constantinopol, aparat de trei randuri de ziduri, şi la zona în imediata vecinatate a acestuia. În cei aproape 1100 de ani de existenţă ai Imperiului Bizantin, Constantinopolul a fost asediat de mai multe ori. A fost cucerit numai de două ori, în timpul Cruciadei a patra din 1204 şi atunci când bizantinii l-au recucerit cateva decenii mai tîrziu, în 1261. În urmatoarele două secole, imperiul a fost redus treptat de către o nouă ameninţare, Imperiul Otoman.

În 1453 Constantinopolul era deja înconjurat din toate părţile de otomani, si cucerirea acestuia a fost principalul obiectiv al sultanului Mehmed al II-lea.

Constantin al XI-lea Paleologul, Împărat Bizantin
Planul Constantinopolului şi fortificaţiile acestuia
Constantin al XI-lea Paleologul, Împărat Bizantin
Planul Constantinopolului şi fortificaţiile acestuia

Marele asediu al Bizanţului începe în ziua de 7 aprilie 1453. Efectivelor modeste ale lui Constantin XI, Mehmed II le pune în faţă o forţă armată impresionantă. 14 tentative de asalt general al cetăţii eşuează totuşi, între 7 aprilie şi 25 mai. Puterile occidentale urmaresc cu sufletul la gură desfăşurarea evenimentelor, dar nu catadicsesc, nici în ceasul al doisprezecelea, să întindă vreo mîna de ajutor “fraţilor creştini”.

Asaltul final a început pe 29 mai, puţin după miezul nopţii. El s-a desfăşurat în valuri succesive, iar în zorii zilei corpul de elită al ienicerilor reuşesc să înfrîngă rezistenţa apărătorilor împuţinaţi şi epuizaţi, pătrunzînd în cetate printr-o portiţă lăturalnică ce fusese uitată deschisă, pare-se de către nişte aliaţi genovezi. Turcii măcelăresc populaţia, inclusiv pe cea refugiată sub cupola basilicii Sf. Sofia, şi jefuiesc cetatea vreme de trei zile. Constantin XI îşi smulge însemnele imperiale şi piere eroic în vălmăşagul ultimelor lupte, fără ca trupul să-i fi fost descoperit vreodată.

Astfel a căzut Constantinopolul iar o dată cu el şi unul dintre cele mai mari imperii dintre care a cunoscut omenirea - Imperiul Bizantin.

Legenda spune că, atunci cînd turcii au dat năvală în Sf. Sofia, în plin oficiu liturgic, zidul altarului s-a deschis în chip minunat, iar oficianţii au fost ferecaţi înăuntrul lui, cu Sf. Potir ridicat spre cinstire; cînd Sf. Sofia va reveni din nou creştinilor, liturghia va fi reluată din momentul în care a fost întreruptă, iar potirul va străluci ca faţa Mîn­tuitorului pe Tabor, de lumina neînserată a Împărăţiei celei fără de sfîrşit.

 

- 1848 -

Dieta din Cluj, Transilvania, votează fără a ține cont de cererea Adunării de la Blaj, unirea Principatului Transilvaniei cu Ungaria

La 29 mai 1848, stil nou (17 mai 1848, stil vechi), Dieta din Cluj, Transilvania, votează fără a ține cont de cererea Adunării de la Blaj, unirea Principatului Transilvaniei cu Ungaria, act politic pe care împăratul Ferdinand îl sancționează la 10 iunie 1848, stil nou (29 mai 1848, stil vechi).

 

Vezi şi ...

 

Bibliografie (surse):

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. http://ro.wikipedia.org/
  3. http://www.rostonline.org/.

Dacă doriţi să îmbunătăţiţi textul sau să adăugaţi imagini noi la acest articol transmiteţi varianta dvs pe istorialumii@gmail.com . Textul îmbunătăţit îl solicităm în format MS Word (.doc) sau Notepad (.txt). Important: indicaţi în mesaj denumirea articolului de redactat  Scrie-ne acum noi detalii pentru a îmbunătăţi acest articol !


Comentarii:

Pentru a lăsa comentarii trebuie să fiţi înregistrat şi logat pe site Click Aici
Înapoi
Istoria.md
Hărţi
Harta Republicii Democratice Moldoveneşti (1918) suprapusă cu R.A.S.S.M.(1924) şi Republica Moldova (1991)
Harta Republicii Democratice Moldoveneşti (1918) suprapusă cu R.A.S.S.M.(1924) şi Republica Moldova (1991)
Toate Hărţile...
Download
Link-uri utile
Banner Suport Energo
Febian IT Realizarea site-urilor
Memoria.ro
Banner Radio Vocea Basarabiei
Banner Portalul basarabenilor din România
Copyright © 2009 - 2017 istoria.md