Prima pagină Noutăţi Hărţi Download Concurs Despre noi Contact
Primul site de Istorie
din
pînă în
Categorii
PageRank Checking Icon
Pe site au loc lucrari. Siteul poate functiona incorect. Ne cerem scuze pentru incomoditate.
Înapoi

17 iunie, istoricul zilei

- 1926 -

Se naşte Sergiu Rădăuţanu, fizician român din Republica Moldova

Academicianul Sergiu Rădăuţanu (1975)
S.Rădăuţanu - primul Rector al Politehnicii la aniversarea a 30-a a Facultăţii de Electrofizică (1997)
Academicianul Sergiu Rădăuţanu (1975)

S.Rădăuţanu - primul Rector al Politehnicii la aniversarea a 30-a a Facultăţii de Electrofizică (1997)

Sergiu Rădăuţanu a fost un fizician moldovean, specialist în domeniul fizicii şi tehnologiei materialelor semiconductoare.  S-a născut la 17 iunie 1926, la Chişinău, în familia profesorilor Ion şi Nina Rădăuţanu. Bunicul lui, tot Sergiu, a făcut studii la Sorbona.

Sergiu Rădăuţanu se angajează plenar în munca de cercetare şi de activitate didactică, înscriind pe acest ogor pagini excepţionale. A urmat liceul „B.P.Haşdeu” din Chişinău. În 1955 – absolvent al Universitatea de Stat din Chişinău. Din 1959 este şeful Laboratorului de Materiale Semiconductoare al Institutului de Fizică Aplicată al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

În 26 ianuarie 1959 susţine teza de doctor în ştiinţe fizico-matematice la Institutul de Fizică şi Tehnică „A.F.Ioffe” din Leningrad (actualul Sankt-Petersburg) pe tema „Cercetările soluţiilor solide în sistemele InAa-In2 Se3”, iar în 17 iunie 1966 susţine teza de doctor habilitat în ştiinţe fizico-matematice la Institutul Politehnic din Leningrad pe tema „Cercetările semiconductorilor de tip diamant cu structura defectă”.

În anul 1964 organizează prima instituţie superioară de învăţământ tehnic din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (R.S.S.M.), exercitînd funcţia de rector al Institutului Politehnic Chişinău (1964-1973).

Domeniile de cercetări ştiinţifice şi activităţi inventive au fost: fizica şi chimia semiconductorilor, tehnologia şi aplicarea materialelor semiconductoare multiple şi electronica corpului solid. De numele lui Sergiu Radăuţanu e legata descoperirea şi studierea proceselor de punere în ordine, precum şi fenomenul de nolitipie în sisteme ternare. A elaborat un şir de materiale semiconductoare, eterojoncţiuni şi dispozitive electronice.

A publicat circa 1000 lucrări ştiinţifice, în mare parte găzduite în ediţia internaţională de prestigiu, inclusiv 30 de monografii, culegeri de articole şi volume colective ale multiplelor conferinţe ştiinţifice în domeniul respectiv, precum şi mai mult de 130 brevete de invenţii. A organizat în R.S.S.M. şapte Conferinţe Unionale în domeniul Semiconductorilor precum şi Conferinţa Internaţională “Compuşii ternari şi multipli” (Chişinău, septembrie 1990);

S.Rădăuţanu la Conferinţa Internaţională l – ICTMC-9 în calitate de Preşedinte al Comitetului Internaţional de Organizare a Yokohama, Japonia (august 1993)
S. Rădăuţanu avea o autoritate solidă în toată fosta uniune sovietică. Deseori soseau delegaţii din alte republici unionale să se familiarizeze cu succesele Politehnicii din Chişinău
S.Rădăuţanu la Conferinţa Internaţională l – ICTMC-9 în calitate de Preşedinte al Comitetului Internaţional de Organizare a Yokohama, Japonia (august 1993)
S. Rădăuţanu avea o autoritate solidă în toată fosta uniune sovietică. Deseori soseau delegaţii din alte republici unionale să se familiarizeze cu succesele Politehnicii din Chişinău

Academician al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (A.Ş.M.), Laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova în domeniul ştiinţei, tehnicii şi producţiei, Membru de Onoare al Academiei Române, Membru de Onoare al Academiei de Cosmonautică ”K.E.Ţiolkovski”. Acestea sunt cîteva din mulţimea de Titluri obţinute pe parcursul vieţii, şi cîteva din muţimea domeniilor de activitate.

A desfăşurat o fertilă activitate publică, fiind preşedinte al Societăţii “D.Cantemir”, preşedinte al Fundaţiei “D. Gusti”.

Un eveniment de importanţă majoră în viaţa Republicii Moldova a constituit-o prima Conferinţă ştiinţifică NATO la Chişinău, organizată de savant cu concursul Primăriei Chişinăului (1996). Este memorabil faptul desfăşurării în 1993 la Chişinău, cu concursul nemijlocit al savantului a Congresului Internaţional al Academiei Româno – Americane la Chişinău cu tema “Moldova: deschideri culturale şi ştiinţifice spre Vest”. A participat activ la elaborarea programelor de colaborare ştiinţifică şi tehnică dintre România şi Republica Moldova în calitate de membru al Comitetului Guvernamental Interministrerial. A fost conducător de doctorat la mai bine de 60 teze de doctor şi 9 teze de doctor habilitat.

A fost membru al consiliilor de redacţie, printre care: ”Enciclopedia Sovietică Moldovenească”- în 6 volume (Chişinău, 1976); „Dicţionar Enciclopedic Moldovenesc" (Chişinău,1989); „Literatura şi Arta Moldovei: Enciclopedie” în 2 volume (Chişinău, 1985); „Dicţionar Politehnic Rus-Moldovenesc (Român)”, (Chişinău, 1983), al „Buletinului Academiei de Ştiinţe a Moldovei (seria Fizică şi Tehnică)” şi a revistei internaţionale „Solar Energy Materials and Solar Cells”.

La 6 martie 1998, a trecut în lumea umbrelor, în mod subit la Sankt-Petersburg.

 

Vezi şi ...

 

Bibliografie (surse):

  1. http://ro.wikipedia.org/

Dacă doriţi să îmbunătăţiţi textul sau să adăugaţi imagini noi la acest articol transmiteţi varianta dvs pe istorialumii@gmail.com . Textul îmbunătăţit îl solicităm în format MS Word (.doc) sau Notepad (.txt). Important: indicaţi în mesaj denumirea articolului de redactat  Scrie-ne acum noi detalii pentru a îmbunătăţi acest articol !


Comentarii:

Pentru a lăsa comentarii trebuie să fiţi înregistrat şi logat pe site Click Aici
Înapoi
Istoria.md
Hărţi
Harta Graniţei Ungariei cu Transilvania, Liber Chronicorum (1493) de Hartmann Schedel
Harta Graniţei Ungariei cu Transilvania, Liber Chronicorum (1493) de Hartmann Schedel
Toate Hărţile...
Download
Link-uri utile
Banner Suport Energo
Febian IT Realizarea site-urilor
Memoria.ro
Banner Radio Vocea Basarabiei
Banner Portalul basarabenilor din România
Copyright © 2009 - 2017 istoria.md