Prima pagină Noutăţi Hărţi Download Concurs Despre noi Contact
Primul site de Istorie
din
pînă în
Categorii
PageRank Checking Icon
Pe site au loc lucrari. Siteul poate functiona incorect. Ne cerem scuze pentru incomoditate.
Înapoi

Nicola Tesla (1856 - 1943)

Nicola Tesla, savant american de origină sîrbă
Nicola Tesla, savant american de origină sîrbă

Inventatorul genial s-a născut în Serbia în orăşelul Smilean la 9 iulie 1856. De acu în tinereţe avea o înfăţişare demonică: statura înaltă, obrajii traşi, şi ochii negri strălucitori. El din copilărie era bîntuit de viziuni ciudate: bliţuri de lumină ce nu o vedeau alţii. Uneori se afunda pentru ore întregi spre examinarea unor alte lumi necunoscute, uneori atît de perceptibile, încît le confunda cu realitatea. Din aproape o demenţă se năşteau idei tehnice absolut raţionale. Îndeosebi pe tînăr îl atrăgea electricitatea. Ceia, ce cu zigzaguri de foc spinteca cerul şi se revărsa cu scîntei blînde de pe blana motanului mîngîiat.

Tatăl vedea în feciorul său un preot. Însă împotriva voiinţei sale Nicola a plecat să înveţe în Şcoala tehnică din oraşul Graz (Austria), apoi la universitatea din Paris. La anul doi de studii i-a apărut ideia Generatorului de inducţie al curentului alternativ. Profesorul căruia tînărul i-a destăinuit-o, a găsit-o delirantă. Însă această concluzie numai l-a impulsionat pe inventator, şi lucrînd deja în 1882 la Paris, a construit un model ce funcţiona.

În 1884 Tesla s-a pornit să cucerească America. La Tomas Edison cu o recomandare de la un cunoscut din Paris „Eu ştiu doi oameni remarcabili. Unul sunteţi Dumnevoastră – al doilea este acest tînăr”.

Pînă la NewYork Nicola a ajuns cu peripeţii. Pentru început i s-au furat mai toţi banii şi bagajele. În SUA a ajuns flămînd şi cu patru cenţi în buzunar. Însă de la bun început, a văzut că aceasta este o ţară cu posibilităţi enorme: a zărit nişte oameni pe Broadway, ce încercau să repare un motor electric şi a cîştigat pe loc 20$.

Edison l-a luat pe electrotehnician în compania sa, însă divergenţele între inventatori au apărut imediat. Din motiv că ei se mişcau diferit spre soluţionarea sarcinilor creative. Lui Edison îi plăcea ceia ce-i aducea venit imediat. Tesla însă se ocupa cu ceia ce este interesant. Toate lucrările lui Edison se bazau pe curentul continuu. Iar acum un sîrb, cu ochii arzînd, vorbeşte despre curentul alternativ.

Edison atît de mult se străduia să demonstreze pericolul ideilor lui Tesla, încît nici nu s-a jenat să omaore în public un cîine, folosind curentul alternativ. Acest fapt, însă, nu i-a ajutat cu nimic. Astăzi prin firele apartamentelor şi caselor noastre trece curentul alternativ.

 

Liberul Fiu al Eterului

Motivul de bază al divergenţelor savantului cu Edison a fost diferenţa de opinii referitor la provenienţa electricităţii. Edison recunoştea doar teoria, bine cunoscută de toţi, despre „mişcarea particulelor încărcate”. Pe cînd Tesla avea altă părere. În teoria lui despre electricitate, la bază era conceptul fundamental al eterului – o substanţă invizibilă ce umple toată lumea şi care transmite frecvenţe cu o viteză ce cu mult întrece viteza luminii. Fiece milimetru al spaţiului, gîndea Tesla, este plin de o energie fără limite şi margini ce trebuie numai să o poţi extrage.

Teoreticienii fizicii de astăzi aşa şi nu au fost în măsură să interpreteze punctul de vedere al  lui Tesla despre realitatea fizică. De ce oare nu şi-a formulat singur teoria sa? A fost oare Tesla un predecesor a unei noi civilizaţii în care unica sursă de energie inepuizabilă va fi asincronismul diferitor niveluri de procese fizice, adică însăşi Timpul?

 

Circuitul deschis

După desfacerea relaţiilor cu Edison, pe Tesla l-a chemat la sine cunoscutul industriaş George Westinghouse, fondatorul companiei “Westinghouse Electric” . În procesul lucrului la companie el obţine patentele pentru maşinile electrice polifazice, pentru motorul de inducţie şi pentru sistemul transmiterii energiei electrice prin intermediul curentului alternativ polifazic.

Concomitent Tesla elaborează noi, nevăzute nici pînă astăzi, metode de transmitere a curentului electric. Cum conectăm orice aparat electric la reţea? Prin fişa de current – adică prin intermediul a două conductoare. Dacă conectăm numai un conductor curent n-o să fie, din motiv că circuitul nu este închis. Dar Tesla demonstra transmiterea intensităţii numai printr-un singur fir, sau chiar fără fire.

În cadrul lecţiilor despre cîmpul magnetic de frecvenţă înaltă, în faţa savanţilor Academiei regale, pornea şi stingea electromotorul de la distanţă, la el în mîini se aprindeau becuri, unele nu aveau nici spirală – pur şi simplu o colbă goală. Era anul 1892!

După lecţie fizicianul John Rayleigh l-a chemat pe Tesla în cabinet şi a proclamat în mod solemn arătînd spre un scaun: “Luaţi loc acesta e fotoliul marelui Faraday, după moartea lui nimeni nu s-a aşezat pe el”.

Vizitatorii expoziţiei mondiale din 1893 ce a avut loc la Chicago priveau îngroziţi cum un om firav cu o familie hazlie, zilnic trecea prin sine current electric cu tensiunea de 2 millioane de volţi. După ideie din el nu trebuia să rămînă nici măcar un cărbune.

Astăţi, noi cunoaştem că omoară nu tensiunea ci intensitatea înnaltă a curentului şi curentul de înaltă frecvenţă trece doar pe suprafaţa de acoperire. La acea vreme această scamatorie tutror li se părea un miracol.

 

Acest inventator nebun

În 1895 Westinghouse a dat în exploatare hidrocentrala electrică de pe Niagara. Lucrau în incinta ei generatoarele puternice ale lui Tesla. Tot atunci inventatorul a construit un şir de mecanisme ce se mişcau autonom şi care se manipulau prin comandă radio – “teleautomate”. În Madison Square Garden a demonstrat modele de bărci ce se mişcau dirijate prin intermediul comenzilor de la distanţă. Oamenii au considerat acesta ca vrăji.

Cei, care au avut posibilitatea de a vizita laboratorul lui Tesla, îşi aduceau aminte cu frică, cum inventatorul jongla în aer cu bulgări stralucitori de energie, bolizi, şi-i punea în valiză.

În 1898 Tesla a fixat un oarecare dispozitiv la o grindă de fier în mansarda clădirii, unde se afla laboratorul. În scurt timp au început să vibreze pereţii caselor de alăturea şi oamenii în panică au dat busna afară. La sigur că acestea sunt trucurile „inventatorului nebun”!

Spre casa lui Tesla veneau în grabă jurnaliştii şi polţia, însă Tesla a reuşit să stingă şi să nimicească vibratorul său. „Aş putea distruge podul Brooklyn într-o oră”, - a recunoscut inventatorul mai apoi. Şi asigura că e posibil de a despica şi pămîntul e necesar un vibrator adecvat şi calcul precis de timp. Pămîntul să fie folosit ca sursă de energie.

La sfîrşitul secolului XIX în Colorado Springs, pentru experienţele lui Tesla a fost construit un turn cu o sferă mare de cupru în partea de sus. Acolo savantul genera potenţialuri, care se descărcau ca fulgerul la o distanţă de până la 40 de metri. Experimentele au fost însoţite de tunete puternice. În jurul turnului ardea o minge uriaşă de lumină. Oamenii se speriau văzînd cum între pămînt şi picioare săreau scîntei. Caii erau electrocutaţi prin potcoavele de fier.  Pe obiectele metalice străluciau “focurile sf. Elma”.

Toată fantasmagoria aceasta electrică nu avea ca scop să sperie oamenii. Scopul acestor experienţe era altul: peste 20 de mile de la turn, se aprindeau într-acelaşi moment 200 de becuri electrice. Energia electrică se transmitea fără fire, prin pămînt.

 

Turnul global de legătură

Pînă la urmă experimentele din Colorado Springs au distrus un generator la o staţie electrică locală, şi marele inventator a fost nevoit să se întorcă la New York, unde în anul 1900, la indicaţia bancherului John Pierpont Morgan, Tesla s-a apucat să construiască o staţie mondială de transmitere a energiei fără fire. Proiectul a fost bazat pe excitarea rezonantă a ionosferei, prevedea implicarea a 2 000 de oameni şi se numea "Wardenclyffe". Pe insula Long Island s-a început construcţia unui mare oraş al ştiinţei.

Principala construcţie o reprezinta un turn de carcasă cu înălţimea de 57 metri, avînd o “farfurie” mare de aramă la vîrf – un emiţător gigantic. Turnul dispunea de o mină de oţel adîncită în pămînt la 36 metri.

Lansarea de probă a instalaţiei fără precedent s-a efectuat în anul 1905, şi a produs un effect uimitor. “Tesla a aprins cerul de asupra oceanului la mii de mile”, - scriau ziarele.

Al doilea turn – pentru transmiterea unor fluxuri puternice de energie fără fire, inventatorul intenţiona să-l construiască lînga cascada Niagara.

Însă proiectul cerea cheltuieli enorme. Toţi banii lui Tesla au nimerit în această groapă. Da Morgan a înţeles că super staţiunea n-ar putea să-i aducă un venit. Cu atît mai mult că încă la 12 decembrie 1900 Marconi a transmis primul radio - semnal transatlantic din Cornwall (Marea Britanie) în Canada.

Deşi Tesla în 1893 a construit primul radio-emiţător cu ani întrecîndu-l pe Marconi (în anul 1943 Judecătoria Supremă a SUA), el i-a mărturisit lui Morgan că pe el îl interesează nu legătura radio, ci transmiterea energiei fără fire în orice punct al pămîntului.

Dar aceasta nu intra în planurile lui Morgan, şi el a întrerupt finanţarea. Cînd a început Primul război mondial, guvernul american îngrijorîndu-se de posibilitatea folosirii turnului de către duşmani, a dat ordin să-l arunce în aer. Aşa s-a prăbuşit visul lui Tesla despre unirea informaţională a lumii.

Laboratorul din Colorado a lui Nicola Tesla, S.U.A.
Turnul
Laboratorul din Colorado a lui Nicola Tesla, S.U.A.
Turnul "Wardenclyffe" construit pentru cercetările lui Tesla, S.U.A.

 

După Wardenclyffe

După prăbuşirea proiectului "Wardenclyffe", Tesla a vîndut o parte din patenturile sale pentru 15 millioane $. A devenit bogat şi independent. A înfiinţat laboratorul său la New York. Şi s-a dedicat completamente cercetărilor ştiinţifice.

El purta costume scumpe, era un oaspete dorit în orice casă aristocrată, era admirat de miresele din cele mai înalte cercuri. Însă savantul evită ospăţurile şi femeile. Pentru plimbările sale în singurătate - jurnaliştii l-au poreclit “lup singuratic”, ele stimulau lucrul creierului.
Tesla era obsedat de ştiinţă. Pentru somn el a repartizat patru ore, din care două erau pentru analizarea ideilor. Tesla obţinea patent după patent, invenţiile curgeau ca din izvor.

În afară de preocupaţii de electrotehnică, Tesla se ocupă serios de lingvistică, scria şi poezii. Vorbea superficial opt limbi, ştia excellent muzica şi filosofia. Inventatorul trăia mereu în hoteluri foarte scumpe.

Savantul genial a presupus posibilitatea tratării pacienţilor folosind curent de tensiune înaltă, apariţia cuptoarelor electrice, lămpilor luminiscente, microscopului electronic.

 

Ce i-au şoptit Marţienii

Multe descoperiri Tesla nu le-a patentat şi nici nu a lăsat sciţele lor. Majoritatea manuscriselor nu s-au păstrat şi despre multe din invenţiile lui pînă la noi au ajuns doar careva relatări fărîmiţate şi sute de legende. Lui Tesla vor să-i atribuie şi catastrofa din Tunguska (1908). Turnul Wardenclyffe ar putea transmite prin inosferă o cantitate mare de energie în alt colţ al lumii. Meteoritul aşa şi nu a fost găsit… Ce-I drept el a părăsit proiectul în 1905. Însă tot utilajul era pe loc… Sunt presupuneri precum că Tesla a creat o maşină a timpului, sau ceva de genul acesta.

Articol tradus în română şi îngrijit de: Cornel Mihai, cititor www.istoria.md


Bibliografie (surse):

  1. poze - letanque.wordpress.com; www.taringa.net; www.wordsoup.com

 

Dacă doriţi să îmbunătăţiţi textul sau să adăugaţi imagini noi la acest articol transmiteţi varianta dvs pe istorialumii@gmail.com . Textul îmbunătăţit îl solicităm în format MS Word (.doc) sau Notepad (.txt). Important: indicaţi în mesaj denumirea articolului de redactat  Scrie-ne acum noi detalii pentru a îmbunătăţi acest articol !


Comentarii:

bontas

17.07.2010

Originea marelui inventator

O singură obiecţie ar fi aici. Nicola Tesla era istroromân, nu sârb. E drept că a fost revendicat de lumea slavă. Istroromânii sunt o poplaţie ortodoxă din Croaţia, înrudiţi cu macedo-românii, aromânii, şi bineînţeles, cu noi, românii (atât de români cât mai suntem şi cât mai vrem să fim), prin intermediul latinităţii. Ei sunt puţin numeroşi, potrivit postului englez de TV Discovery, mai există 300 de oameni. Tot acolo, există şi casa memorială Nicola Tesla. Unii îl consideră adevăratul inventator al becului, în detrimentul lui Edison (putem vedea că renumita fabrică de becuri din Cehia, poartă numele inventatorului!).
Pentru a lăsa comentarii trebuie să fiţi înregistrat şi logat pe site Click Aici
Înapoi
Istoria.md
Hărţi
Harta Munteniei în timpul domniei lui Mircea cel Batrîn
Harta Munteniei în timpul domniei lui Mircea cel Batrîn
Toate Hărţile...
Download
Link-uri utile
Banner Suport Energo
Febian IT Realizarea site-urilor
Memoria.ro
Banner Radio Vocea Basarabiei
Banner Portalul basarabenilor din România
Copyright © 2009 - 2017 istoria.md