Prima pagină Noutăţi Hărţi Download Concurs Despre noi Contact
Primul site de Istorie
din
pînă în
Categorii
PageRank Checking Icon
Pe site au loc lucrari. Siteul poate functiona incorect. Ne cerem scuze pentru incomoditate.
Înapoi

3 septembrie, istoricul zilei

- 1937 -

S-a născut ,,Ciocîrlia” dragă a României, interpreta de muzică populară Maria Ciobanu

Maria Ciobanu - ciocîrlia dragă a României, interpretă de muzică populară
Maria Ciobanu - ciocîrlia dragă a României, interpretă de muzică populară

,,Vîlce, plai, gură de rai,
Multe frumuseţi, mai ai, măi.
Cînd la Roşiile, î-sat,
M-am născut, pe îserat, măi.
Numai, doina din caval,
S-auzea, din dial în dial...

(,,Vîlce, plai, gură de rai”, cîntec de pe al 20-lea album, înregistrat în 1981)

Doamna Maria Ciobanu, s-a născut în satul Hătăroaia din comuna Roşiile, judeţul Vîlcea, România, la data de 3 septembrie 1937, într-o frumoasă zi de toamnă, vinerea, la început de sfîrşit de săptămînă.

Tatăl său, Ion Ciobanu, era un instrumentist popular, iar mama sa, Nicolița, cîntăreață. În acest climat s-a dezvoltat talentul muzical al Mariei Ciobanu. Puţini cunosc faptul că ,,Ciocîrlia” dragă a României a avut un frate geamăn - însă, din nefericire, acesta a plecat prea devreme dintre noi, la vîrsta de 5 ani. Dumnezeu ştie de ce a binevoit ca doamna Maria Ciobanu să rămînă în viaţă, şi anume, să ajungă vocea de aur a României, unica - dintre puţinele demne urmaşe ale doamnei Maria Lătăreţu - ce şi-a întrecut cu brio ,,profesorul”!

A început să cînte oricui venea în vizită în casa lor, la îndemnul tatălui său, fiindcă acesta spunea adesea: ,,O voi trimite la Bucureşti şi o voi face mare artistă!”.  Apoi cîntă la restaurantul tatălui său, încă de la o vîrstă fragedă, vocea sa fiind admirată de toată lumea.  Participă la concursuri judeţene unde cîştigă mereu locul I.  I se iveşte şansa de a veni la Bucureşti în anul 1961 la un concurs pentru un loc liber la Orchestra Barbu Lăutarul.

Însăşi d-na Maria Lătăreţu, a declarat comisiei ce o asculta pe d-na Maria Ciobanu - la concursul unde participa la Ansamblul Ciocîrlia în anul 1962 - cităm: ,,Fata aceasta îmi va lua mie locul, nu veţi mai găsi pe altcineva mai bun ca ea”.

Un alt lucru, demn de luat în seamă, este şi faptul că doamna Maria Ciobanu avea să ajungă să fie supranumită, în aproape 10 ani de la acel concurs, ca fiind ,,Ciocîrlia” cîntecului popular românesc, datorită vocii sale cristaline şi, totodată, puternice - mai ales atunci cînd îşi înalţă spre cer duiosul glas, parcă întrecîndu-se în triluri cu păsările măiestre, lăsîndu-le în urmă şi înălţîndu-şi graiul tot mai mult către absolut prin forţa interioară izvorîtă din acest neam.

Despre cîntecul datorită căruia a obţinut superlativul de ,,Ciocîrlie”, doamna Maria Ciobanu spunea într-un interviu publicat la 23 iulie 1977: „Îmi plăcea mult [cîntecul original], dar simţeam în inimă şi în glas un fel de impuls, o nevoie de a spune şi altceva şi altfel despre ciocîrlie. Mă jucam cu bucurie pe cîntecul vechi, urcam din el, reveneam la el. Aşa s-a născut «Lie, ciocîrlie».”.

În urma unui concurs, în aprilie 1962, Maria Ciobanu este primită în Ansamblul „Ciocîrlia” din București. Aici își desăvîrșește calitățile vocale și interpretative. A făcut apoi parte din Ansamblul „Doina Ilfovului” și a colaborat cu alte numeroase ansambluri de cîntece și dansuri populare din capitală și din alte orașe ale României.

Un membru din juriul primului concurs naţional al interpreţilor profesionişti de muzică populară „Cîntarea României” - în cadrul primei ediţii desfăşurate în anul 1977, la care doamna Maria Ciobanu a cîştigat premiul întîi - a declarat: „Nu e glas, e forţă a naturii, e un miracol.  I-aţi ascultat trilurile «Ciocîrliei»?  Sunt neomeneşti, sunt chiar de pasăre a cerului.”.

Nu este o surpriză faptul că şi la a doua ediţie desfăşurată în anul 1979, încă o dată, doamna Maria Ciobanu a obţinut locul întîi - dînd dovadă că este şi rămîne cea mai bună voce la categoria interpreţi profesionişti de muzică populară!

Un alt cronicar, scria demult: „Am văzut-o pe Maria Ciobanu [...] pe scene unde vocea ei s-a distins grabnic peste toate celelalte.”!

Angela Moldovan scria, la sfîrşitul anilor '80, în cartea sa „O lume în cîntec”: „Pentru că mi-a venit în minte un exemplu grăitor de ce înseamnă consecvenţă şi ataşare loială faţă de folclorul unei zone geografice iubite, o voi aminti pe Maria Ciobanu care rămîne credincioasă Gorjului, sonorităţilor sale specifice şi poeziei care le însoţeşte.  Să ştiţi că nu e uşor pentru un interpret profesionist să reziste tentaţiei tot mai agresive de a-şi adapta repertoriul după cum e «moda» şi să se lupte cu influenţele din jur pentru a-şi păstra personalitatea.  Să nu te laşi «furat» de imitaţie, este un merit incontestabil!”.

Unul dintre cei mai mari muzicieni ai acestei naţiuni, George Enescu, a spus că: „Menirea sfîntă a muzicii este să stingă urile, să potolească patimile şi să unească inimile într-o caldă înfrăţire.”.  Aşadar, scopul oricărui interpret şi creator este de a face aceste lucruri posibile, şi aceasta numai dacă inima celui în cauză este curată.

În aceste prea puţine cuvinte simple - dar măreţe - izvorîte din inima mea pură de român, a altor cîtorva citaţi aici, precum şi a milioanelor de adevăraţi admiratori ai folclorului autentic, se conturează un om remarcabil şi, în acelaşi timp, simplu care nu şi-a uitat niciodată originile şi modestia: doamna Maria Ciobanu!

Aşadar, din 1961 pînă în prezent s-a bucurat de obţinerea multor premii (şi numai locul I), de aprecierile criticilor dar, cel mai important, de admiraţia publicului, fiind răsplătită din plin cu aplauze, flori şi ovaţii. Doamna Maria Ciobanu a cîntat în România, precum și în țări ca: Iugoslavia, Cehoslovacia, U.R.S.S., S.U.A., Israel, Austria, Belgia, Olanda, Danemarca, Italia, Malta, etc.

Foarte multe dintre cîntecele din repertoriu au devenit populare, cum ar fi: „Șarpe, șarpe de dudău”, „Azi noapte, cînd m-am culcat”, „Mult mi-e drag, mie, Mărin”, „Ia-mă, dor, și du-mă, du-mă!”, „Al naibii e, iubitu”, „Spune-mi neică, mergi, nu mergi?”, „Hăulesc gorjencele”, „Lie, ciocîrlie” și lista ar putea continua.

Cuplul Maria Ciobanu - Ion Dolănescu rămîne, fără doar şi poate, cel mai iubit duet din muzica populară românească, ca dovadă este şi festivalul internaţional ,,Cerbul de Aur” unde s-a strîns lume din toată ţara să-i vadă pe cei doi monştri sacri ai folclorului, dar şi zecile de mii de oameni ce au asistat la nunta lor din 1971, caz nemaiîntîlnit în România şi neegalat nici pînă în prezent - iar lista poate continua!

Cele trei vlăstare ale sale - Liliana CIOBANU (cunoscută şi ca Leontina Văduva), Camelia CIOBANU şi Ionuţ Dolănescu - îi moştenesc talentul!

La spectacolul aniversar din 14 august 2004, dumneaei a cîntat numai alături de cei trei copii, arătînd că este singura voce a României, care a putut da lumii 3 voci, una mai frumoasă ca cealaltă, şi că poate realiza un spectacol de familie cîntat pe viu 100%.

,,Mărie, Mărie; Lie, «Ciocîrlie»”, căci aşa s-a numit acel grandios spectacol aniversar, a fost o incursiune prin toată cariera de aur a doamnei Maria Ciobanu, bucurînd auzul fanilor născuţi mai tîrziu, care nu au avut ocazia să asculte pe viu cîntece interpretate la momentul creării lor în anii '60, '70 sau '80, chiar '90!  Şi astfel, ,,Ciocîrlia” s-a dăruit, în totalitate, publicului - cu bunul simţ ce o caracterizează - oferind un recital de peste 3 ore pe viu, din dragoste şi respect pentru cîntul popular şi pentru publicul său inimos!

Maria Ciobanu, interpretă de muzică populară
Maria Ciobanu, interpretă de muzică populară, România
Maria Ciobanu, interpretă de muzică populară
Maria Ciobanu, interpretă de muzică populară, România

 

Bibliografie (surse):

  1. http://fanclubmariaciobanu.tk/
  2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Maria_Ciobanu

 

Vezi şi ...

Lista evenimentelor pe zile

Dacă doriţi să îmbunătăţiţi textul sau să adăugaţi imagini noi la acest articol transmiteţi varianta dvs pe istorialumii@gmail.com . Textul îmbunătăţit îl solicităm în format MS Word (.doc) sau Notepad (.txt). Important: indicaţi în mesaj denumirea articolului de redactat  Scrie-ne acum noi detalii pentru a îmbunătăţi acest articol !


Comentarii:

Pentru a lăsa comentarii trebuie să fiţi înregistrat şi logat pe site Click Aici
Înapoi
Istoria.md
Hărţi
Harta Graniţei Ungariei cu Transilvania, Liber Chronicorum (1493) de Hartmann Schedel
Harta Graniţei Ungariei cu Transilvania, Liber Chronicorum (1493) de Hartmann Schedel
Toate Hărţile...
Download
Link-uri utile
Banner Suport Energo
Febian IT Realizarea site-urilor
Memoria.ro
Banner Radio Vocea Basarabiei
Banner Portalul basarabenilor din România
Copyright © 2009 - 2017 istoria.md