Prima pagină Noutăţi Hărţi Download Concurs Despre noi Contact
Primul site de Istorie
din
pînă în
Categorii
PageRank Checking Icon
Pe site au loc lucrari. Siteul poate functiona incorect. Ne cerem scuze pentru incomoditate.
Înapoi

9 octombrie, istoricul zilei

- 1621 -

Hotinul este restituit de poloni Moldovei

Marele Hatman al Poloniei, Jan Karol Chodkiewicz (n.1560 - d.24 sept. 1621)
Sultanul Osman II Paşa (1618-1622)
Radu Mihnea, domn al Valahiei, participant la Războiul Otomano-Polon (1621)
Marele Hatman al Poloniei, Jan Karol Chodkiewicz (n.1560 - d.24 sept. 1621) Sultanul Osman II Paşa (1618-1622)Radu Mihnea, domn al Valahiei, participant la Războiul Otomano-Polon (1621)

Spre sfîrşitul secolului XVI, Moldova era integrată în sistemul politic al Republicii Nobiliare Polone. Intervenţiile militare polone aduc la domnia Moldovei pe Ieremia Movilă (1595-1606), instaurînd dinastia movileştilor, fără să fi avut legături de sînge cu vechea dinastie din Moldova. Planurile de hegemonie polone asupra întregului spaţiu românesc au fost zădărnicite de războiul Ruso-Polon din 1609-1618. În Moldova a urmat o perioadă de instabilitate şi dese schimbări de domnii la intervenţia Otomanilor şi Poloniei deteriorînd relaţiile dintre Poartă şi Polonia. Aceasta neînţelegere s-a înteţit şi prin atacurile frecvente ale cazacilor zaporojeni şi tătarilor.

În urma unei expediţii otomane în frunte cu Iskander Paşa împotriva cazacilor se încheie Pacea de la Jarucha (Busza) 1917, prin care urmau a se sista intervenţiile polone în arealul dunăreano-pontic. Poarta se pregăteşte să atace pentru prima dată în istorie Polonia. Noul domn al Moldovei Gaspar Graţiani (1619-1620), maurovlah din Dalmaţia, a fost numit de Poartă pentru a calma spiritele nemulţumite din cauza întăririi infruienţei otomane în principatele româneşti. Cunoscînd planurile Porţii el le comunică boierilor pentru a le putea zădărnici dar nu este ascultat nici chiar de raumura filopolonă a boierimii din Moldova. Principele Gabriel Bethlen (1613-1629) al Transilvaniei îl denunţă pe Graţiani la Poartă care intenţionează să-l mazilească pe acesta. Graţiani înepe ostilităţi împotriva negustorilor otomani la Iaşi şi se retrage cu oastea spre Polonia spre direcţia Mohylow, unde în noaptea de 6/7 octombrie 1920 oastea polono-moldoveană a suferit înfrîngeri zdrobitoare în faţa celei otomano-tătare a lui Iskander Paşa, atît hatmanul, cît şi domnul Moldovei pierzîndu-şi viaţa. Aceasta a reprezentat prima confruntare directă armată între oştile otomane şi cele polone.

Victoria de la Mohylow (Mohilău) l-a încurajat pe sultanul Osman II-lea să întreprindă personal o campanie împotriva Republicii Nobiliare Polone împreună cu tătarii, şi oştile domnului Valahiei - Radu Mihnea şi noului domn al Moldovei - Alexandru Iliaş. Efectivul otoman 100 000 oameni, trupe combinate din care 12 000 ieniceri, numeroşi spahii, cuirasaţi, tunari, la care se adăugau 80 000 tătari, în frunte cu hanul Djanibek Ghirai, 6 000 ostaşi a domnului Valahiei - Radu Mihnea. Obiectivul sultanului fiind cucerirea Poloniei şi transformarea acesteia într-o bază de atac împotriva Imperiului Habsburgic.

Oastea polonă, 30 000 ostaşi donduşi de marele hatman al Coroanei Jan Karol Chodkiewicz, care la Nistru urmau să facă joncţiunea cu 20 000 de cazaci, a intrat prima în Moldova prădînd pînă la Iaşi asigurîndu-şi astfel provizii bogate după care se retrage la Hotin. În oastea polonă se afla şi feciorul lui Simion Movilă - Petru Movilă, pretendent la domnia Moldovei, care mai tîrziu va deveni mitropolit la Kiev. Otomanii asediază polonii la Hotin între 24 august / 3 septembrie şi 19/29 septembrie 1621. Neînţelegerile dintre paşale, precum şi nesupunerea unor mari grupuri de ieniceri jigniţi de comportamentul sultanului au făcut mai puţin efectiv asediul Hotinului. Deşi sultanul a obţinut un succes militar, pacea încheiată ulterir va constitui o victorie politică de moment pentru că ambele părţi nu vor respecta tratatul. Domnul Valahiei Radu Mihnea îl convinge pe sultan să nu ierneze în Moldova şi îl convinge să semneze tratatul de pace cu Plonia. 

Prevederile tratatului de pace de la Hotin (9 octombrie 1621), ca şi cele ale păcii de la Jaruha (1617), interziceau orice intervenţie polonă în Ţările Române. Pentru că ambele părţi au interpretat tratatul în mod diferit, acest act va fi considerat ulterior în istoriografie ca un armistiţiu. În urma Păcii de la Hotin, această regiune este restituită de poloni Moldovei. Influienţa Polonă în principatele româneşti a fost slăbită, iar în Moldova şi Valahia s-a accentuat dominaţia otomană ce s-a manifestat prin pătrunderea a numeroase elemente greco-levantine în conducerea acestor principate.

Cu ocazia campaniei Porţii împotriva Poloniei, otomanii au ocupat samavolnic Renii cu cîteva sate care ţineau de ocolul Galaţilor.

 

- 1621 -

A încetat din viaţă boierul Teodosie Rudeanul

 La 9 octombrie 1621 a încetat din viaţă Teodosie Rudeanul, boier cărturar, unul dintre cei mai de seamă dregători ai lui Mihai Viteazul. T.Rudeanul este autor al unei cronici oficiale de curte scrisă în limba română (1597).

 

- 1890 -

Se punea piatra de temelie a podului Feteşti-Cernavodă

La 9 octombrie 1890 se pune piatra de temelie a podului Feteşti-Cernavodă, lucrare proiectată şi condusă de inginerul Anghel Saligny.


- 1916 -

Trupele germano-bulgare ocupă Constanţa

Trupele germano-bulgare ocupă Constanţa.

 

- 1918 -

A fost promulgată legea de administrare judecătorească în Basarabia

La 9 octombrie 1918 a fost promulgată legea de administrare judecătoriească în Basarabia

 

- 1918 -

Apare la Cernăuţi primul număr al publicaţiei "Glasul Bucovinei"

 Apare la Cernăuţi primul număr al publicaţiei "Glasul Bucovinei", întemeiat de Sixtil Puşcariu, Vasile Bodnărescu, Alexandru Popovici şi Radu Sbiera.

 

Vezi şi ...

 

Bibliografie (surse):

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Petre Otu, Alesandru Duţu, Alexandru Madgearu, Mircea Soreanu, 100 de mari bătălii din istoria Româniai, Editura Orizonturi, Bucureşti, 2009
  3. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric.

Dacă doriţi să îmbunătăţiţi textul sau să adăugaţi imagini noi la acest articol transmiteţi varianta dvs pe istorialumii@gmail.com . Textul îmbunătăţit îl solicităm în format MS Word (.doc) sau Notepad (.txt). Important: indicaţi în mesaj denumirea articolului de redactat  Scrie-ne acum noi detalii pentru a îmbunătăţi acest articol !


Comentarii:

Pentru a lăsa comentarii trebuie să fiţi înregistrat şi logat pe site Click Aici
Înapoi
Istoria.md
Hărţi
Harta Etnică a Românilor din Transnistria
Harta Etnică a Românilor din Transnistria
Toate Hărţile...
Download
Link-uri utile
Banner Suport Energo
Febian IT Realizarea site-urilor
Memoria.ro
Banner Radio Vocea Basarabiei
Banner Portalul basarabenilor din România
Copyright © 2009 - 2017 istoria.md