Prima pagină Noutăţi Hărţi Download Concurs Despre noi Contact
Primul site de Istorie
din
pînă în
Categorii
PageRank Checking Icon
Pe site au loc lucrari. Siteul poate functiona incorect. Ne cerem scuze pentru incomoditate.
Înapoi

10 octombrie, istoricul zilei

- 1857 -

Începe construcţia clădirii Universităţii din Bucureşti

Universitatea Bucureşti, începutul secolului XX
Universitatea Bucureşti azi, poză preluată de pe istoriculzilei.blogspot.com
Universitatea Bucureşti, începutul secolului XX
Universitatea Bucureşti azi, poză preluată de pe istoriculzilei.blogspot.com

Începe construcţia clădirii actualei Universităţi din Bucureşti, situată în Piaţa Universităţii, conform planurilor arhitectului Alexandru Orăscu. În amintirea acestui eveniment important a fost pecetluită o medalie. Aceasta poate fi văzută astăzi în colecţia numismatică a Academiei Române. Clădirea a fost ridicată în urma unei competiţii, în timpul căreia au fost analizate mai multe oferte. Cîştigătorul acestei competiţii a adus 70 de constructori austrieci. Piatra şi marmura au fost aduse peste Dunăre de la Pesta (regiune a capitalei Ungariei de azi - Budapesta) la Giurgiu, iar apoi cu trăsurile la Bucureşti, deoarece calea ferată dinspre Bucureşti spre Giurgiu (port la Dunăre) a fost construită numai în 1869. Din cauza lipsei de resurse financiare, clădirea a fost inaugurată după doisprezece ani, în anul 1869. Clădirea de atunci avea două etaje şi era constituită numiai din aripa, care se întinde pînă pe Bulevardul Carol. Faţada are un peristil cu stîlpi în stil ionic şi reliefuri realizate de Karl Storck. Din nefericire, în timpul bombardamentelor aeriene din 1944, lucrările lui Karl Storck au fost distruse. La început, edificiul găzduia şi alte instituţii, cum ar fi Senatul, Academia Română, Biblioteca Centrală, Muzeul Istoric, Şcoala de Arte etc.

Celelalte aripi ale Universităţii au fost cunstruite sub coordonarea lui Nicolae Ghica - Budeşti între anii 1912 - 1926. Între secolul al 17 -lea şi prima decadă a secolului al 19-lea, chiar pe locul unde esta astăzi Piaţa Universităţii, se aflau clădirile şi grădina mănăstirii Sfîntul Sava. Acolo a funcţionat  "Şcoala înaltei Societăţi", care a devenit în 1709 "Academia Domnească", întemeiată de Constantin Brîncuşi. Aceasta era un centru cultural renumit în Sud-Estul Europei. La începutul secolului al 19-lea, după 1817, Mănăstirea Sfîntul Sava a găzduit Colegiul Sf. Sava, prima facultate cu predare în limba română. Predarea în limba franceză a durat pentru un scurt timp în anul 1847, dar Revoluţia din 1848 a reintrodus limba română. Deoarece în vremea aceea nu exista o distincţie clară între şcoala secundară (liceu) şi facultate, acest colegiu reprezenta ambele niveluri.

Universitatea a fost întemeiată ca şcoală superioară în anul 1864, la patru ani după întemeierea Universităţii Iaşi, prima universitate română modernă. În 1864 aceasta includea facultăţile de Drept, Ştiinţe, Litere şi Filozofie. Primul doctorat a fost acordat în 1873 de către Facultatea de Farmacie. Universitatea a cunoscut  "epoca de aur" între cele două războaie mondiale. Atunci s-a dezvoltat datorită înaltei pregătiri a profesorilor şi numărului de studenţi (15.700), fiind una dintre cele mai mari universităţi, alături de Universitatea "Columbia" din New York, Universitatea din Paris, Universitatea din Londra şi Universitatea New York.

În anul 1945 această peroiadă remarcabilă a luat sfîrşit, deoarece unii dintre cei mai buni profesori au fost destituiţi iar alţii au fost închişi pentru că s-au opus, într-un fel sau altul, regimului comunist. După cîţiva ani, unii profesiri s-au întors, dar atmosfera nu a mai fost aceea a libertăţii de a gîndi şi a competiţiei deschise. După 1990, s-au făcut progrese semnificative în domeniul predării iar numărul studenţilor creşte. Astăzi universitatea are aproximativ 20.000 de studenţi şi paisprezece facultăţi.

 

- 1876 -

A fost înfiinţat Partidul Popular Săsesc din Transilvania

Se creează Partidul Popular Săsesc din Transilvania.

 

- 1882 -

A fost sfinţită a treia clădire a Şcolii Eparhiale de fete din Chişinău, Basarabia ţaristă

La 10 octombrie 1882 este sfinţită cea de a treia clădire, cu trei niveluri, a Şcolii Eparhiale de fete din Chişinău a cărei construcţie a început la 11 aprilie 1880. Astfe, la blocul înălţat în 1864, care avea o aripă laterală ridicată în 1872, a fost alăturată încă o anexă.

 

- 1893 -

A fost sfinţită noua biserică din piatră din s.Bravicea, jud. Orhei, Basarabia ţaristă

La 10 octombrie 1893 a fost sfinţită noua biserică din piatră din satul Bravicea, jud. Orhei, Basarabia ţaristă.

 

- 1896 -

Apare săptămînal la Bucureşti revista literară "Povestea vorbei"

 La Bucureşti apare săptămînal revista literară "Povestea vorbei" din 10 octombrie 1896 pînă în 4 mai 1897.

 

- 1910 -

A fost sfinţită noua biserică Naşterea Maicii Domnului, mănăstirea Răciula, Basarabia ţaristă

La 10 octombrie 1910 a fost sfinţită noua biserică Naşterea Maicii Domnului la Mănăstirea Răciula, Basarabia ţaristă.

 

- 1914 -

Majestatea Sa Ferdinand urcă pe tronul României. 

Majestatea Sa Ferdinand (1865-1927), Rege al României (1914-1927), Principe al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, născut Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen
Majestatea Sa Ferdinand (1865-1927), Rege al României (1914-1927), Principe al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, născut Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen

La 10 octombrie 1914 stil nou (28 septembrie 1914, stil vechi) are loc urcarea pe tron a regelui Ferdinand I, nepotul şi succesorul regelui Carol I al României, jurînd credinţă României şi promiţînd că va fi "un bun român". Majestatea Sa Ferdinand al României devine protector şi preşedinte de onoare al Academiei Române. Ferdinand se căsătoreşte în decembrie 1892 cu Maria (1875-1938), principesă de Marea Britanie, avînd şase copii: Carol, Nicolae, Elisabeta, Mărioara, Ileana şi Mircea. Domnia Majestăţii Sale s-a încheiat la 20 iulie 1927.

 

- 1916 -

Începe prima bătălie de la Tîrgu Jiu

La 10-16 octombrie 1916 are loc Prima bătălie de la Tîrgu Jiu. Trupele române, condamnate de generalul Ion Dragalina, resping o puternică ofensivă inamică. Se remarcă prin vitejia sa Ecaterina Teodoroiu - Eroina de la Jiu.

 

- 1918 -

Ştefan Ciobanu şi Ion Inculeţ sunt aleşi membri titulari ai Academiei Române

La 10 octombrie 1918 Ştefan Ciobanu şi Ion Inculeţ sunt aleşi membri titulari ai Academiei Române.

 

- 1923 -

Începe Conferinţa internaţională a reprezentanţilor organizaţiilor ţărăneşti la Moscova

La 10-16 octombrie 1923 are loc Conferinţa internaţională a reprezentanţilor organizaţiilor ţărăneşti de la Moscova, la care se constituie Internaţionala Ţărănească (activează ulterior pînă în 1933).

 

- 1926 -

Are loc Congresul extraordinar al Partidului Naţional Ţărănesc din România

Congresul extraordinar al Partidului Naţional Ţărănesc (PNŢ), la care se ratifică fuziunea realizată între Partidul Naţional Român şi o parte însemnată a Partidului Ţărănesc. Cu acest prilej s-a adoptat programul de guvernare al noului partid, care îmbină doctrinele celor două partide componente: "ţărănistă" şi "naţională".

 

- 1930 -

Demisionează guernul naţional-ţărănesc, prezidat de Iuliu Maniu, din România

Demisia guvernului naţional-ţărănesc, prezidat de Iuliu Maniu are loc la 10 octombrie 1930. Se formează un guvern naţional-ţărănesc în frunte cu G.G.Mironescu.

Vezi şi ...

 

Bibliografie (surse):

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. http://www.rotravel.com/Locuri/Bucuresti/Universitatea-Bucuresti
  3. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric.

Dacă doriţi să îmbunătăţiţi textul sau să adăugaţi imagini noi la acest articol transmiteţi varianta dvs pe istorialumii@gmail.com . Textul îmbunătăţit îl solicităm în format MS Word (.doc) sau Notepad (.txt). Important: indicaţi în mesaj denumirea articolului de redactat  Scrie-ne acum noi detalii pentru a îmbunătăţi acest articol !


Comentarii:

Pentru a lăsa comentarii trebuie să fiţi înregistrat şi logat pe site Click Aici
Înapoi
Istoria.md
Hărţi
Harta cu traseul lui Paul de Alep, 1652-1659, sursă: Dragnea Mihai
Harta cu traseul lui Paul de Alep, 1652-1659, sursă: Dragnea Mihai
Toate Hărţile...
Download
Link-uri utile
Banner Suport Energo
Febian IT Realizarea site-urilor
Memoria.ro
Banner Radio Vocea Basarabiei
Banner Portalul basarabenilor din România
Copyright © 2009 - 2017 istoria.md