Prima pagină Noutăţi Hărţi Download Concurs Despre noi Contact
Primul site de Istorie
din
pînă în
Categorii
PageRank Checking Icon
Pe site au loc lucrari. Siteul poate functiona incorect. Ne cerem scuze pentru incomoditate.
Înapoi

18 octombrie, istoricul zilei

- 1495 -

Este finalizată construcţia bisericii domneşti din Dorohoi, ctitorie a lui Ştefan cel Mare al Molovei

La 18 octombrie 1495 Ştefan cel Mare al Moldovei termină construcţia bisericii domneşti din Dorohoi, biserică care ulterior va fi pictată din 1529.

 

- 1599 -

Are loc bătălia de la Şelimbăr în cadrul căreea Mihai Viteazul, domn al Valahiei, înfrînge oastea Transilvăneană în frunte cu Andrei Bahory

Mihai Viteazul, domn al Munteniei (1593-1600)
 Bătălia de la Şelimbăr, gravură de Georg Kopp, sec. XVII Andrei Bathory, principe al Transilvaniei şi suzeran al Munteniei (1599)
Mihai Viteazul, domn al Munteniei (1593-1600) Bătălia de la Şelimbăr, gravură de Georg Kopp, sec. XVIIAndrei Bathory, principe al Transilvaniei şi suzeran al Munteniei (1599)

Pe 18 octombrie (stil vechi), 28 octombrie (stil nou) 1599 are loc bătălia de la Şelimbăr în cadrul căreea Mihai Viteazul, domn al Valahiei, înfrînge oastea Transilvăneană în frunte cu Andrei Bahory. Mihai Viteazul intră în Alba Iulia (21 octombrie (stil vechi), 1 noiembrie (stil nou) 1599) iar întreg teritoriul Transilvaniei trece sub autoritatea lui Mihai.

Faza 1, Bătălia de la Şelimbăr, Primul atacă Mihai Viteazu (roşu)
 Faza 2, Bătălia de la Şelimbăr, Contraatacul lui Andrei Bathory (albastru) Faza 3, Bătălia de la Şelimbăr, Atacul final a lui Mihai Viteazul soldat cu victorie
Faza 1, Bătălia de la Şelimbăr, Primul atacă Mihai Viteazu (roşu) Faza 2, Bătălia de la Şelimbăr, Contraatacul lui Andrei Bathory (albastru) Faza 3, Bătălia de la Şelimbăr, Atacul final a lui Mihai Viteazul soldat cu victorie

Influenţa militaro-politică a Poloniei în principatele româneşti la sfîrşitul secolului XVI a constituit un pericol eminent pentru domnia lui Mihai Viteazul în Muntenia. Politica regelui Poloniei Sigismund al III-lea (1587-1623) şi a cancelarului său Jan Zamoyski de a controla polic malului nordic al Dunării, cu implicarea lui Ieremia Movilă (domn al Moldovei, susţinut la domnie de poloni) şi Andrei Bathory (principe în Transilvania, fost cardinal în Polonia, ocrotit şi sprijinit de cancelarul polon Jan Zamoyski) prefera schimbarea domnitorului în Muntenia pe unul loial Poloniei şi anume pe Simion Movilă, fratele domnutorului Moldovei Ieremia Movilă, făcînd demersuri în acest sens către Poarta Otomană. În acelaşi context pe 5-6 octobrie (stil nou) 1599, Andrei Bahory - noul principe al Transilvaniei, a trimis un ultimatum lui Mihai Viteazul de părăsire a domniei în Muntenia (Valahia).

Mihai Viteazul, ilustru strateg şi om de o verticalitate şi claritate a rară a gîndirii, s-a văzut nevoit să atace primul în Transilvania pentru a evita un atac concentric din direcţiile Transilvania şi Moldova. Marşul surprinzător al lui Mihai peste munţii Carpaţi a fost efectuat în două coloane. Prima coloană care includea grosul armatei a urmat direcţia Ploieşti - pasul Tabla Buţii - Valea Oltului - Făgăraş - Sibiu, iar a doua coloană cu o armată mai puţin numeroasă pe direcţia Craiova - Valea Oltului - pasul Turnul Roşu - Ţara Bîrsei. Pentru condiţiile de relief foarte accedentat armata lui Mihai Viteazul a realizat o viteză mare de marş (20-25 km pe zi). Atacul celei de-a doua coloană, care a ajuns prima la Sibiu nu a dat răgaz lui Andrei Bathory pentru a pregăti armata proprie de război. În acelaşi timp Prima coloană a asigurat prin direcţia sa de avansare oastea muntenească de un eventual atac din partea Moldovei ce puteau face joncţiunea cu saşii. Mihai a reuşit să se asigure de suportul secuilor, sătui de suprimarea maghiară care îl susţin cu 8 000 - 10 000 ostaşi, totodată asigurînd că vor bloca pasurile de munte în cazul unui atac din partea lui Ieremia Movilă al Moldovei prin secuime.

La 26 octombrie face joncţiunea dintre ambele coloane avînd un efectiv total de aproximativ 40 000 ostaşi dintre care: 8 000 - 10 000 oşteni de la ţară, 14 000 mercenari, 6 000 haiduci, 8 000 - 10 000 de ostaşi secui, artileria 180 tunuri. După loviturile puternice primite, oastea transilvăneană a fost dezintegrată, pierzînd 2 000 morţi, 1 000 răniţi, şi toată artileria. Mihai Viteazul a urmărit inamicul pe un spaţiul larg închizînd porţile vestice ale ţării şi anume Mureşul şi Someşul.

În încercarea de a se refugia în Moldova, principele Transilvaniei Andrei Bathory, a fost ucis de ţăranii secui. Mihai Viteazul va intra deja la 1 noiembrie 1599 în capitala Transilvaniei - Alba Iulia obţinînd controlul militar al principatului.

 

- 1888 -

Statul român sechestrează liniile ferate aflate în proprietatea societăţilor particulare

La 18 octombrie 1888 statul român sechestrează liniile ferate aflate în proprietatea societăţilor particulare.

 

- 1918 -

Se infiinţează Societatea simfonică "George Enescu" din Iaşi, România

La 18 octombrie 1918 are loc înfiinţarea Societăţii simfonice "George Enescu" din Iaşi, România.

 

Vezi şi ...

 

Bibliografie (surse):

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Petre Otu, Alesandru Duţu, Alexandru Madgearu, Mircea Soreanu, 100 de mari bătălii din istoria Româniai, Editura Orizonturi, Bucureşti, 2009 
  3. www.wikipedia.org

Dacă doriţi să îmbunătăţiţi textul sau să adăugaţi imagini noi la acest articol transmiteţi varianta dvs pe istorialumii@gmail.com . Textul îmbunătăţit îl solicităm în format MS Word (.doc) sau Notepad (.txt). Important: indicaţi în mesaj denumirea articolului de redactat  Scrie-ne acum noi detalii pentru a îmbunătăţi acest articol !


Comentarii:

Pentru a lăsa comentarii trebuie să fiţi înregistrat şi logat pe site Click Aici
Înapoi
Istoria.md
Hărţi
Harta Moldovei de-a lungul istoriei
Harta Moldovei de-a lungul istoriei
Toate Hărţile...
Download
Link-uri utile
Banner Suport Energo
Febian IT Realizarea site-urilor
Memoria.ro
Banner Radio Vocea Basarabiei
Banner Portalul basarabenilor din România
Copyright © 2009 - 2017 istoria.md