Prima pagină Noutăţi Hărţi Download Concurs Despre noi Contact
Primul site de Istorie
din
pînă în
Categorii
PageRank Checking Icon
Pe site au loc lucrari. Siteul poate functiona incorect. Ne cerem scuze pentru incomoditate.
Înapoi

15 octombrie, istoricul zilei

- 1451 -

Este asasinat Bogdan al II-lea, domn al Ţării Moldovei de către Petru Aron cu sprijinul unor boieri moldoveni

La 15 octombrie 1451 are loc asasinarea domnului Moldovei Bogdan al II-lea la Reuşeni de către Petru Aron, cu sprijinul unei părţi a boierimii moldovene.

 

- 1522 -

Începe a doua campanie a lui Radu de la Afumaţi şi Ioan Zapolya în Muntenia, turcii fiind înfrînţi la Rucăr şi Dridu

La 15 octombrie-noiembrie 1522 începe a doua campanie a lui Radu de la Afumaţi şi Ioan Zapolya în Muntenia. Turcii fiind înfrînţi la Rucăr şi Didru (Dridu).

 

- 1595 -

Începe atacul lui Mihai Viteazul asupra ariergardei otomane la Giurgiu, robii luaţi de turci sunt eliberaţi

La 15-30 octombrie 1595 ariergarda otomană este surprinsă la Giurgiu de Mihai Viteazul şi zdrobită, iar robii luaţi de turci sunt eliberaţi.

 

- 1836 -

Este sfinţită Catedrala Naşterea Domnului din Chişinău, Basarabia ţaristă, arhitect A.I.Melnicov

Catedrala Nasterea Domnului din Chisinau, sec.XIX, sursă:monument.sit.md
Catedrala Nasterea Domnului din Chisinau, sec.XIX, sursă:monument.sit.md

La 15 octombrie 1836 este sfinţită Catedrala Nașterea Domnului din Chişinău, arhitect A.I. Melnikov, a cărei piatră de temelia a fost pusă la 11 mai 1830. Iniţiativa înălţării Catedralei îi aparţine mitropolitului Chișinăului și Hotinului Gavriil Bănulescu-Bodoni (1812-1821), locul amplasării sale fiind indicat în primul plan urbanistic al Chişinăului din 1817. Construcţia s-a realizat pe timpul succesorului său, între anii 1832-1836 de către arhiepiscopul Dumitru Sulima (1821-1844). Biserica are trei altare, central - Naşterea Domnului, laterale: sudic - Sf. Alexandru Nevski, nordic - Sf. Nicolai Mirlikysky și este executată în stilul empir rus (stil neoclasic tîrziu). Ansamblul catedralei este alcătuit din biserică, o clopotniţă cu patru niveluri şi de Porţile Sfinte.

Catedrala a fost construită în stil eclectic, o combinare a planului bizantin cruce greacă înscrisă cu principiile renascentiste de tip central. În plan reprezintă un pătat cu latura de 27 m, prin alipirea la corpul cubic a patru porticuri a cîte şase coloane de ordin doric, fiind obţinut un plan cruciform, cu faţadele soluţionate identic. Cupola, surmontată de un tambur cilindric, este susţinută de patru piloni pătraţi în secţiune, care preiau greutatea prin intermediul a patru arce dublouri şi a patru pendantivi. Învelitoarea cupolei parabolice, cu coastele radiare, era din tablă de fier. Prin tamburul larg, de 13 m lărgime, cu 12 ferestre, interiorul este inundat de lumină. Suprafeţele interioare ale pereţilor şi bolţilor au fost pictate cu subiecte biblice şi evanghelice. Părţile tencuite sugerau impresia dalelor din marmură. Catedrala a suferit în timpul celui de al doilea război mondial, turla şi cupola, interioarele fiind reconstruite cu abateri de la formele iniţiale.

Clopotniţa de patru niveluri a fost construită concomitent cu catedrala, amplasată la 40 m distanţă de ea, simetric cu catedrala şi faţă de centrul geometric al cartierului catedralei. La primul nivel al clopotniței se afla o capelă, intrarea în care avea loc printr-un portic cu două coloane, amplasat în latura sudică. Clopotnița a fost demolată în noapte de 22 pe 23 decembrie 1962 de către sovietici şi reconstruită în 1998 după imaginile de epocă.

Porţile Sfinte au fost construite pentru cel mai mare clopot care nu a încăput în dimensiunile camerei clopotelor din clopotniță propriu zisă. Pentru a găzdui clopotul mare s-a luat decizia de a fi construită o clopotniţă specială, în care a fost comasată funcţia de clopotniţă cu cea a porţii de intrare, autor arhitectul Luca Zauşkevici. Clopotniţa-poartă a obţinut forma Arcului de triumf, amplasat la intrarea pe teritoriul scuarului catedralei din direcţia Mitropoliei (distrusă în anii războiului).

Complexul Catedralei Nașterea Domnului din Chișinău este considerat monument de arhitectură de însemnătate naţională în Republica Moldova și introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău la iniţiativa Academiei de Ştiinţe.

 

- 1892 -

Are loc inaugurarea Şcolii de Arhitectură, Bucureşti, România

Învăţămîntul de Arhitectură a fost înfiinţat în temeiul decretului domnitorului Alexandru Ioan Cuza din 1 octombrie 1864, cu denumirea de "Şcoala de Ponţi şi Şosele, de Mine şi Arhitectură". Această primă sectie de arhitectură a şcolii de Belle Arte din Bucureşti, a dispărut în scurt timp, din lipsa fondurilor şi a elevilor. În aprilie 1891, Comitetul de Conducere al Societăţii Arhitecţilor Români, a luat hotărîrea să constituie, sub auspiciile sale, o şcoală particulară de arhitectură.

Aprobată în august 1892 şi tutelată de Alexandru Orascu, Şcoala de Arhitectură a fost inaugurată la 15 octombrie 1892 la Bucureşti, România. Şcoala de Arhitectură din Bucureşti cu două secţii, de arhitecţi şi de conducători-desenori a funcţionat cu regularitate timp de 5 ani. Această şcoală particulară a fost oficializată ca învăţămînt de stat, sub denumirea de Şcoala Naţională de Arhitectură, secţie a şcolii de Belle-Arte din Bucureşti, prin reforma învăţămîntului iniţiată de ministrul Spiru Haret, în decembrie 1897.

Ulterior, printr-o decizie ministerială, în toamna anului 1904, arhitectura a fost scoasă de sub tutela şcolii de Belle Arte, creîndu-se Şcoala Superioară de Arhitectură, ca instituţie independentă de învăţămînt superior, cu un director propriu, în persoana lui Emil Pangrati.

 

- 1918 -

Pantelimon Halippa este ales membru corespondent al Academiei Române

La 15 octombrie 1918 Pantelimon Halippa a fost ales membru corespondent al Academiei Române.

 

- 1922 -

Se constituie Consiliul Naţional din Bucovina sub conducerea lui Iancu Flondor

La 15 octombrie 1922 are loc solemnitatea încoronării regelui Ferdinand şi a reginei Maria la Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia, România. Coroanei regale de oţel a regelui Carol I al României, ce amintea de Plevna, i se adăugau însemnele Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei, simbolizînd actul unirii tuturor provinciilor istorice româneşti sub sceptrul aceluiaşi monarh. Cu acest prilej, regele Ferdinand se adresează către ţară cu o proclamaţie. "Punînd pe capul meu, într-această străveche cetate a Daciei Romane, coroana de oţel de la Plevna, pe care noi şi glorioasele lupte am făcut-o pe veci Coroana României Mari, mă închin cu evlavie memoriei celor care în toate vremurile şi pretutindeni, prin credinţa lor, prin munca şi jertfa lor, au asigurat unitatea naţională şi salut cu dragoste pe cei care au proclamat-o într-un glas de simţire de la Tisa şi pînă la Nistru şi pînă la Mare". A doua zi se desfăşoară la Arcul de Triumf din Bucureşti un spectacol, evocînd lupta poporului român pentru unitate statală. La festivităţi participă reprezentanţi din peste 20 state europene, sin Statele Unite ale Americii şi Japonia, fapt ce semnifică o largă recunoaştere internaţională a noii realităţi naţionale statale.


Vezi şi ...

 

Bibliografie (surse):

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. http://www.studentie.ro/universitati/Universitatea-de-Arhitectura-si-Urbanism-Ion-Mincu-din-Bucuresti-u19
  3. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric.

Dacă doriţi să îmbunătăţiţi textul sau să adăugaţi imagini noi la acest articol transmiteţi varianta dvs pe istorialumii@gmail.com . Textul îmbunătăţit îl solicităm în format MS Word (.doc) sau Notepad (.txt). Important: indicaţi în mesaj denumirea articolului de redactat  Scrie-ne acum noi detalii pentru a îmbunătăţi acest articol !


Comentarii:

Pentru a lăsa comentarii trebuie să fiţi înregistrat şi logat pe site Click Aici
Înapoi
Istoria.md
Hărţi
Harta administrativă actuală a Republicii Moldova
Harta administrativă actuală a Republicii Moldova
Toate Hărţile...
Download
Link-uri utile
Banner Suport Energo
Febian IT Realizarea site-urilor
Memoria.ro
Banner Radio Vocea Basarabiei
Banner Portalul basarabenilor din România
Copyright © 2009 - 2017 istoria.md