Prima pagină Noutăţi Hărţi Download Concurs Despre noi Contact
Primul site de Istorie
din
pînă în
Categorii
PageRank Checking Icon
Pe site au loc lucrari. Siteul poate functiona incorect. Ne cerem scuze pentru incomoditate.
Înapoi

Republica Moldova, cronologie (1991 - prezent)

1988
3 iunie - În sala mare a Uniunii Scriitorilor din Chişinău, în cadrul unei adunări a intelectualităţii, s-a constituit un grup de iniţiativă pentru susţinerea democratizării. Începând cu această zi şi până la 20 mai 1989, grupul de iniţiativă s-a ocupat de organizarea structurilor teritoriale ale mişcării democratice, a purtat tratative cu autorităţile în vederea publicării proiectelor de program şi statut ale grupării, a organizat mitinguri şi demonstraţii şi a coordonat campania de colectare a semnăturilor pentru oficializarea limbii române, precum şi pentru revenirea la alfabetul latin, pentru drepturi politice şi cetăţeneşti, pentru demontarea sistemului administrativ de comandă şi descentralizarea economiei. În acea perioadă, grupul de iniţiativă a fost singura organizaţie care s-a confruntat în mod organizat cu nomenclatura Partidului Comunist al RSSM.

31 octombrie - Grupul de iniţiativă al Mişcării Democratice organizează prima acţiune revendicativă în faţa sediului CC al PCM cerând publicarea proiectelor de program şi statut ale Mişcării.

11 noiembrie - CC al PCM publică faimoasele „Teze din noiembrie” care urmau să fie discutate în mod obligatoriu în toate colectivele de muncă. Membrii şi adepţii Mişcării Democratice din întreaga republică iau atitudine împotriva acestui document antinaţional, care a încercat să blocheze procesul de renaştere naţională.

 

1989
12 martie - Mişcarea Democratică organizează, în faţa clădirii CC al PCM, prima mare demonstraţie de protest. Lozincile zilei: „Limbă, alfabet!”, „Jos Grossu!”, „Jos comuniştii!”.

9 aprilie - Mişcarea Democratică protestează împotriva masacrului de la Tbilisi.

20 mai - Grupul de iniţiativă convoacă, în sala mare a Uniunii Scriitorilor, Congresul de constituire a Mişcării Democratice, la care participă delegaţi din 30 de raioane şi oraşe. În baza Mişcării Democratice, Congresul decide să creeze Frontul Popular din Moldova (FPM). Congresul alege organele de conducere şi adoptă Programul, Statutul şi o serie de rezoluţii, hotărăşte editarea buletinului informativ „Deşteptarea”.

26 iunie - În Piaţa Victoriei din Chişinău (azi Piaţa Marii Adunări Naţionale) FPM organizează, pentru prima dată în perioada postbelică, o amplă acţiune de protest, prin care denunţă public ocuparea Basarabiei, nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa de către trupele sovietice la 28 iunie 1940. Zecile de mii de manifestanţi, purtând tricoloruri în bernă şi haine cernite, comemorează victimele regimului sovietic de ocupaţie. Ziua de 28 iunie este declarată zi de doliu pentru Basarabia.

1990
11 februarie - În Piaţa Marii Adunări Naţionale are loc adunarea republicană a alegătorilor, organizată de FPM. Adunarea aprobă Platforma electorală a FPM şi lista de candidaţi pentru alegerile parlamentare din 25 februarie.

25 februarie - Ziua alegerilor pentru Sovietul Suprem al RSSM. Deşi legea electorală nu prevede alegeri pe bază de pluralism, FPM este singura formaţiune care se confruntă în campania electorală cu exponenţii Partidului Comunist, reuşind să obţină aprobare pentru o treime de mandate în legislativul de la Chişinău.

8 aprilie - Participanţii la mitingul FPM adresează un Apel către prima sesiune a Sovietului Suprem al RSSM, prin care cere recunoaşterea independenţei Lituaniei şi denunţarea Pactului Ribbentrop-Molotov.

6 mai - Podul de Flori peste Prut. Iniţiată de Asociaţia Bucureşti-Chişinău şi sprijinită de Frontul Popular din Moldova, acţiunea are menirea să atragă atenţia opinei publice internaţionale asupra faptului că acest hotar pe Prut constituie pentru Europa o problemă de conştiinţă ca şi zidul de la Berlin, pentru că în plan politic, dar şi moral, Europa sfârşeşte acolo unde începe această graniţă româno-română. Obiectivul imediat al acestei acţiuni este obţinerea liberei treceri peste Prut în ambele sensuri, fără paşapoarte, fără vize, fără taxe vamale.

25 mai - Fiind susţinut de FPM, Mircea Druc este ales în funcţia de prim-ministru.

30 iunie-1 iulie - În sala Palatului Octombrie îşi desfăşoară lucrările cel de-al doilea Congres al FPM care adoptă un program tranşat anticomunist şi antisovietic, militând pentru: scoaterea Partidului Comunist în afara legii, retragerea trupelor sovietice de ocupaţie şi desfinţarea KGB-ului, proclamarea independenţei republicii faţă de URSS, admiterea ei în ONU şi în alte organisme internaţionale, ieşirea Bisericii Naţionale de sub tutela Patriarhiei Ruse, repunerea în drepturi a etnonimului „popor român” şi a glotonimului „limba română”. Printr-o prevedere statutară (punctul 3.2.), Congresul interzice aderarea membrilor Partidului Comunist la Frontul Popular. Congresul decide schimbarea denumirii Pieţei Victoriei în Piaţa Marii Adunări Naţionale şi a Palatului Octombrie în Palatul Naţional. Totodată, Congresul alege organele de conducere ale Mişcării şi redactorul-şef al publicaţiei FPM, hotărăşte convocarea celei de-a doua Mari Adunări Naţionale, adoptă Imnul „Deşteaptă-te române!” ca imn al Frontului Popular.

15 august - Apare primul număr al publicaţiei FPM „Ţara”, succesoare a buletinului informativ „Deşteptarea”.

19 august - FPM ia atitudine faţă de aşa-numitul congres al deputaţilor poporului din raioanele de sud ale republicii, care proclama „republica găgăuză”, atentând la suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova.

30 septembrie - FPM organizează un miting în problema trecerii la economia de piaţă. Ion Hadarca îşi anunţă demisia din funcţia de preşedinte al Frontului Popular.

16 decembrie - În conformitate cu Hotărârea Congresului II, Frontul Popular convoacă a doua Mare Adunare Naţională care proclamă, prin votul celor câtorva sute de mii de participanţi, independenţa naţională a românilor din teritoriile ocupate. Adunarea califică participarea deputaţilor din partea RSS Moldova în Congresul de deputaţi şi în Sovietul Suprem al URSS ca fiind lipsită de orice acoperire juridică şi justificare morală. Înaltul for cetăţenesc decide schimbarea denumirii RSSM în Republica Moldova şi adoptă Hotărârea cu privire la reforma administrativ-teritorială.

22 decembrie - FPM apreciază Decretul preşedintelui URSS Mihail Gorbaciov „Despre măsurile de normalizare a situaţiei în RSSM” drept o reactualizare a notelor ultimative ale lui Molotov din 26-27 iunie 1940.

27 decembrie - FPM formează Alianţa Naţională pentru Independenţă „16 Decembrie” în care intră un şir de organizaţii politice, culturale şi profesionale.


1991
13 ianuarie - Participanţii la mitingul Alianţei Naţionale pentru Independenţă „16 Decembrie” condamnă agresiunea sovietică împotriva Lituaniei independente. În faţa pericolului unei eventuale intervenţii militare ruseşti, Alianţa cheamă toţi voluntarii să fie gata de a da ripostă agresorului.

20 ianuarie - Alianţa „16 Decembrie” cere Parlamentului să pună capăt înrolării forţate a tinerilor din Republica Moldova în armata sovietică şi să decidă satisfacerea serviciului militar al acestora pe teritoriul republicii. În aceeaşi zi, Alianţa „16 Decembrie” cheamă populaţia să respingă referendumul propus de conducerea URSS pentru data de 17 martie şi cere Parlamentului să ia o decizie în acest sens.

21 aprilie - Sfatul FPM califică drept inoportună semnarea Tratatului de colaborare, bună vecinătate şi amiciţie între România şi URSS, întrucât acesta stipulează inviolabilitatea frontierelor şi periclitează dreptul popoarelor captive din imperiul sovietic la autodeterminare. Sfatul apreciază că ratificarea acestui tratat ar putea avea urmări grave pentru România.

10 mai - Mitingul FPM cere Parlamentului adoptarea neîntârziată a Declaraţiei de Independenţă, a legilor despre cetăţenie, privatizare, Codul Funciar, Banca Naţională, partide, presă, introducerea valutei naţionale şi naţionalizarea averii PCM.

22 mai - Mircea Druc este demis, în mod anticonstituţional, din funcţia de prim-ministru. FPM îşi face publică platforma în problema formei de guvernământ în Republica Moldova, optând pentru republica parlamentară.

25 mai - Din iniţiativa FPM, la Chişinău are loc întrunirea reprezentanţilor mişcărilor de eliberare naţională din Armenia, Georgia, Estonia, Letonia, Lituania şi Republica Moldova, care decid constituirea Forului de la Chişinău, organism de luptă pentru decolonizarea şi restabilirea independenţei popoarelor captive din URSS.

28 iunie - FPM organizează un miting şi o demonstraţie prilejuite de trista aniversare a ocupării Basarabiei în 1940.

1-2 iulie - La Tbilisi are loc a doua reuniune a Forului de la Chişinău, organ politic consultativ extraparlamentar şi extraguvernamental al fronturilor populare şi de eliberare naţională din cele şase republici nealiniate la Tratatul unional.

2 iulie - „ŢARA” lansează două ediţii speciale (în engleză şi română) consacrate în intregime Conferinţei internaţionale „Pactul Molotov-Ribbentrop şi consecinţele lui pentru Basarabia”.

11 august - FPM organizează, la Chişinău şi în alte localităţi ale republicii, mitinguri, cerând adoptarea cadrului legislativ care ar permite împroprietărirea ţăranilor cu pamânt.

19 august - În prima zi a puciului de la Moscova, FPM lansează un apel prin care cheamă cetăţenii Republicii Moldova să manifeste nesupunere civică faţă de pucişti şi să asigure apărarea obiectivelor strategice ale statului.

27 august - Deputaţii FPM, sprijiniţi de Alianţa Naţională pentru Independenţă „16 Decembrie”, organizează cea de-a treia Mare Adunare Naţională, transmisă în direct de TVM şi TVR. Adunarea impune Parlamentului votarea nominală a Declaraţiei de Independenţă şi adoptarea Imnului „Deşteaptă-te române!” ca imn naţional.

11 septembrie - Alianţa Naţională pentru Independenţă „16 Decembrie” cere Parlamentului să nu adopte legea cu privire la alegerile preşedintelui Republicii Moldova, întrucât stabilirea şi desfăşurarea unor astfel de alegeri ar provoca tensionarea situaţiei social-politice şi escaladarea tendinţelor separatiste.

20 septembrie - Alianţa „16 decembrie” protestează împotriva poziţiei preşedintelui Snegur, exprimată în şedinţa Guvernului din 18 septembrie, în care aceasta atacă Imnul „Deşteaptă-te, Române!”.

12 octombrie - La Palatul sindicatelor din Chişinău are loc Conferinţa FPM în cadrul căreia Frontul se declară în opoziţie faţă de puterea de stat din Republica Moldova şi decide boicotarea alegerilor prezidenţiale din 8 decembrie 1991.

1 decembrie - Alianţa „16 Decembrie” organizează un miting prilejuit de aniversarea Marii Uniri. În cadrul mitingului este anunţată crearea Consiliului Naţional al Unirii.

21 decembrie - Luând act de semnarea de către preşedintele Snegur, la Alma-Ata, a Protocolului de constituire a CSI, Sfatul FPM apreciază acest act drept o tentativă de menţinere a Republicii Moldova în sfera de influenţă a Rusiei.


1992
15-16 februarie - La Opera Naţională din Chişinău îşi desfăşoară lucrările cel de-al treilea Congres al Mişcării. Congresul adoptă Statutul, Programul şi o serie de rezoluţii, reconfirmă Hotărârea Sfatului FPM din 13 octombrie 1991 cu privire la trecerea Frontului Popular în opoziţie şi decide ca Mişcarea să rămână în continuare în opoziţie faţă de regimul de la Chişinău. Programul adoptat se axează pe ideea unionistă, idee expusă în Raportul de bază prezentat de Iurie Roşca, preşedinte executiv al FPM şi concepută ca un proces de integrare culturală, spirituală, economică, politică şi socială cu Ţara. Totodată, Congresul defineşte caracterul doctrinar al Mişcării, optând pentru principiile fundamentale ale democraţiei creştine. Ca urmare a acestor precizări, Frontul Popular Creştin Democrat din Moldova îşi modifică titulatura, devenind din acest moment Frontul Popular Creştin Democrat. În calitate de preşedinte al FPCD este ales Mircea Druc. În cea de prim-vicepreşedinte şi preşedinte executv - Iurie Roşca. Ştefan Secăreanu este reconfirmat în funcţia de redactor-şef al publicaţiei FPCD „Ţara”. Printr-o rezoluţie specială, Congresul afirmă dreptul populaţiei româneşti din stânga Prutului de a participa la alegerile generale şi prezidenţiale din România.

3 martie - Comitetul Executiv al Sfatului FPCD îşi exprimă poziţia faţă de atacul sângeros împotriva populaţiei civile din Dubasari şi Cocieri, declanşat de elemente criminale separatiste, şi cere autorităţilor Republicii Moldova să pună capăt acţiunilor banditeşti ale forţelor secioniste şi să restabilească ordinea şi legalitatea pe întreg teritoriul republicii.

5 martie - Într-un raport rostit în Parlament, preşedintele Mircea Snegur învinuieşte FPCD de destabilizarea situaţiei. În aceeaşi zi, Executivul FPCD ia atitudine faţă de aceste învinuiri nefondate, precizând că, prin actul declanşat împotriva Opoziţiei, şeful statului caută să sustragă atenţia opiniei publice de la criza din estul republicii şi să canalizeze revolta populaţiei asupra FPCD.

11 martie - Grupul parlamentar FPCD îşi face publică poziţia faţă de încercările unor deputaţi proveniţi din vechea nomenclatură comunistă de a provoca, prin boicot şi inactivitate, o criză parlamentară şi cheamă forţele democratice din parlament să adopte programul privatizării, bugetul, Legea impozitelor, Legea cu privire la reabilitarea victimelor regimului comunist, actele menite să asigure aplicarea corectă a Legii Codului Funciar, pachetul de legi privind apărarea şi securitatea statului.

18 martie - Sfatul FPCD califică drept inadmisibil comportamentul preşedintelui Snegur şi al premierului Muravschi care după ce înaintează separatiştilor un ultimatum, declară în faţa Parlamentului că sunt gata să demisioneze. Sfatul apreciază că în condiţiile ce s-au creat ar fi cazul ca şeful statului să renunţe la practicile de declinare a propriilor responsabilităţi şi de transferare a acestora asupra Parlamentului şi să-şi onoreze mandatul acordat de alegători şi împuternicirile date de Parlament.

28 martie - Printr-un Decret prezidenţial, în Republica Moldova se instituie starea excepţională. În condiţiile stării de urgenţă, conducerea FPCD se vede silită să suspende mitingurile programate pentru 29 martie la Chişinău, Bălţi şi în alte localităţi. Preşedintele FPCD face în aceeaşi zi o declaraţie-apel în care se spune, printre altele, că atunci când ţara se află în război cu o forţă externă, orice conflicte interne (inclusiv cele dintre putere şi opoziţie) trebuie să dispară, trebuie să învingă sentimentul solidarizării civice şi naţionale. Membrii FPCD sunt chemaţi să răspundă la apelul preşedintelui republicii, continuând înrolarea în trupele de interne şi în rândurile Armatei Naţionale.

14 aprilie - „Ţara” publică primele informaţii colectate de la martorii oculari despre atrocităţile comise de bandele de separatişti rusofoni şi cazaci în Transnistria. În acest măcel programat vor cădea, împuşcaţi din faţă sau din spate, schingiuiţi sau crucificaţi, mii de oameni. Printre ei, sute de membri şi simpatizanţi ai FPCD.

2-3 iunie - Preşedintele secţiei FPCD Tiraspol, Ilie Ilaşcu, şi membrii FPCD Andrei Lesco, Tudor Petrov-Popa, Andrei Ivantoc şi Petru Godiac sunt arestaţi de către gardiştii separatişti şi încarceraţi în subsolurile comenduirii Armatei 14-a ruse din Tiraspol. La 4 iunie Executivul FPCD difuzează o declaraţie prin care califică aceste acţiuni ale separatiştilor drept acte de terorism şi cere organelor de drept ale Republicii Moldova să ia toate măsurile pentru eliberarea deţinuţilor. Asupra acestor fărădelegi este sesizată, de asemenea, Internaţionala Democrat-Creştină, iar peste câteva zile FPCD lansează un Apel către organizaţiile internaţionale, către guvernele statelor lumii, către organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului, solicitând acestora să efectueze supravegherea respectării drepturilor omului în zona ocupată de separatiştii tiraspoleni, să exercite presiuni asupra Rusiei în vederea retragerii imediate şi necondiţionate a Armatei a 14-a ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.

7 iulie - FPCD ia atitudine faţă de decizia de a introduce ca forţă de tampon în zona nistreană trupe militare din CSI, precum şi faţă de intenţia preşedintelui Snegur de a supune ratificării acordurile CSI. FPCD apreciază că la aplanarea conflictului militar din zona nistreană nu pot participa forţele armate ale CSI, cu atât mai mult cele ale Rusiei, şi cheamă pe toţi deputaţii să-şi determine poziţia faţă de orientarea vădit antinaţională şi prorusească a autorităţilor republicii.

10 iulie - Având în vedere Hotărârea Congresului III al FPCD de a participa la campania electorală din Ţară, Executivul FPCD sprijină iniţiativa unor partide de a propune candidatura lui Mircea Druc la funcţia de preşedinte al României.

21 iulie - Preşedintele Republicii Moldova semnează la Moscova, în prezenţa lui Igor Smirnov, actul de capitulare în faţa Tiraspolului, numit umilitoare, „Convenţia Elţîn-Snegur”. Printre alte condiţii umilitoare, „Convenţia” impune Chişinăului un guvern de „conciliere” în frunte cu Andrei Sangheli, guvern format cu concursul direct al vicepreşedintelui Rusiei, Alecsandr Rutkoi. Din aceeaşi zi datează şi primele informaţii despre creşterea valului de ameninţări la adresa membrilor FPCD, val ce va lua în scurt timp proporţii îngrijorătoare.

27 august - „ŢARA” anunţa pe frontispiciul său: „ZI DE DOLIU NAŢIONAL. Pentru trădarea Transnistriei şi a Tighinei. Pentru crimele săvârşite de bandele smirnoviste. Pentru detenţia ilegală în închisorile din Tiraspol a fraţilor noştri Ilie Ilaşcu, Alexandru Lesco, Tudor Petrov-Popa, Andrei Ivantoc şi Petru Godiac”.

27 septembrie - FPCD organizează un miting în Piaţa Catedralei din Chişinău, în cadrul căruia este relevată importanţa participării lui Mircea Druc la alegerile prezidenţiale din România şi sunt luate în discuţie un şir de probleme stringente, printre care: situaţia Bisericii din Basarabia, situaţia din Transnistria, soarta deţinuţilor politici de la Tiraspol, atitudinea FPCD faţă de politica regimului Snegur.

1 octombrie - Din iniţiativa Frontului Popular Creştin Democrat, la Chişinău se constituie Alianţa Creştină pentru Reîntregirea României, coaliţie politică a formaţiunilor de orientare unionistă.

10 octombrie - Executivul FPCD sprijină revendicările pedagogilor şi apreciază că grevele declanşate de aceştia şi de alte categorii sociale sunt cauzate de lipsa unui program de protecţie socială şi de incapacitatea Preşedintelui şi Guvernului de a-şi onora obligaţiile faţă de cetăţeni.

29 noiembrie - FPCD organizează în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău o amplă manifestare cultural-artistică prilejuită de aniversarea a 74 de ani de la Marea Unire a tuturor Românilor.

24 decembrie - Alianţa Creştină pentru Reîntregirea României primeşte cu bucurie vestea reactivării Mitropoliei Basarabiei sub oblăduirea canonică a Patriarhiei Române, apreciind-o drept un act sfânt de dreptate istorică. ACRR condamnă poziţia intolerantă a preşedintelui Snegur care şi-a permis insulte grele la adresa Bisericii Ortodoxe Române, ajungând să declare că „Patriarhia Română a contribuit la dezmembrarea teritorială a Republicii Moldova”. Totodată, ACRR insistă asupra înregistrării Statutului Mitropoliei Basarabiei.


1993
28 ianuarie - Preşedintele Parlamentul Alexandru Moşanu, vicepreşedintele Ion Hadârcă, preşedintele Comisiei pentru mass-media Valeriu Matei şi preşedintele Comisiei de relaţii externe Vasile Nedelciuc îşi prezintă în mod surprinzător demisia din funcţiile respective, motivându-şi gestul prin dorinţa de a preveni opinia publică „asupra pericolului restaurării depline a regimului totalitar în Republica Moldova”. Deşi doi dintre sus-numiţii mai au calitatea de membru al FPCD, iar alţii doi se consideră apropiaţi Frontului, demisia nu este coordonată nici la nivelul conducerii FPCD, nici în cadrul grupului parlamentar. În fruntea Parlamentului este ales ulterior Petru Lucinschi, ex-prim-secretar al CC al PCM.

7 februarie - Miting FPCD în Piaţa Catedralei din Chişinău. În faţa pericolului restaurării unui nou regim totalitar, circa câteva zeci de mii de persoane protestează contra politicii stăpânirii proruseşti de aservire totală a Basarabiei faţă de Moscova.

28 martie - Alianţa Creştină pentru Reîntregirea României organizează în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău o manifestare cultural-artistică prilejuită de împlinirea a 75 de ani de la proclamarea Actului Unirii Basarabiei cu Patria-mamă România. Participanţii la manifestare adresează un apel către conducerea republicii, cerându-i să ia toate măsurile pentru eliberarea imediată şi necondiţionată a deţinuţilor politici din temniţele de la Tiraspol.

21 aprilie - La Tiraspol începe farsa judiciară, numită „proces asupra grupului Ilaşcu”. Imaginea cuştii de fier face înconjorul lumii, trezind valuri de proteste faţă de această practică medievală, aplicată unor deţinuţi politici.

1 mai - Având în vedere recenta constituire a Congresului Intelectualităţii care s-a declarat mişcare social-politică, în scopul eliminării unor confuzii legate de apariţia Congresului Intelectualităţii şi de raporturile acestuia cu FPCD, Sfatul FPCD îşi precizează pozitia faţă de acest Congres Intelectualităţii, apreciind că lipsa unei opţiuni politice clare, politica centristă şi de conciliere promovat de Congres îi rezervă acestuia locul de formaţiune-tampon menită să amortizeze divergenţele existente între Putere şi Opoziţie. Sfatul ia act de pierderea calităţii de membru al FPCD de către persoanele care s-au incadrat în Congresul Intelectualităţii.

2 mai - În ajunul reluării procesului asupra grupului Ilaşcu, FPCD convoacă un miting în Piaţa Catedralei din Chişinău în cadrul căruia sunt condamnate acţiunile criminale ale regimului de la Tiraspol şi este supusă unei critici vehemente pasivitatea autorităţilor de la Chişinău manifestată pe parcursul unui an în problema deţinutilor politici.

13 iunie - Executivul FPCD adoptă textul unei Scrisori deschise către un şir de comisii parlamentare, către Procuratură, MAI şi MSN, prin care aduce la cunoştinţă acestora o serie de cazuri de intimidări şi încercări de atentate împotriva liderilor FPCD, cerându-le să pună capăt acestei campanii împotriva Opoziţiei.

11 septembrie - Sfatul FPCD îşi exprimă protestul faţă de decizia Prezidiului Parlamentului din 7 septembrie de a pune în legalitate Partidul Comunist, solicitând Procuraturii şi Ministerului Justiţiei să se pronunţe oficial asupra legalităţii acestei hotărâri.

14 septembrie - Grupul parlamentar pro-CSI-ste „Viaţa satului”, „Soglasie” şi „Independenţii” forţează ideea alegerilor parlamentare anticipate pentru scoaterea Guvernului de sub orice control al parlamentului. Deputaţii FPCD propun Legislativului să adopte noua Constituţie, blocul de legi privind autoadministrarea locală, hotărârea despre numirea şi desfăşurarea alegerilor locale şi în ultima instanţă legea privind alegerile generale şi prezidenţiale.

27 octombrie - Se constituie blocul electoral Alianţa Frontului Popular Creştin Democrat în care intră FPCD, Mişcarea Voluntarilor şi Organizaţia Tineretului Creştin Democrat. Alianţa FPCD hotărăşte să participe la alegerile parlamentare din 27 februarie 1994.

9 decembrie - La Tiraspol este pronunţată sentinţa asupra deţinuţilor politici. Executivul FPCD declară că toată responsabiltatea pentru soarta deţinuţilor cade asupra conducerii republicii, iar o eventuală executare a sentinţei ar lipsi această conducere de orice drept moral de a se mai afla în fruntea statutlui.

10 decembrie - La Chişinău şi în alte localităţi ale Basarabiei au loc ample menifestări de protest.


1994
27 februarie - Alegerile parlamentare. Alianţa Frontului Popular Creştin Democrat obţine 9 mandate din totalul de 104.

27 martie - FPCD organizează la Chişinău şi în alte localităţi din Basarabia manifestări de comemorare a Actului istoric al Unirii Basarabiei cu Patria-mamă România.

29 martie - În interesul consolidării şi bunei funcţionări a Mişcării FPCD şi a grupului Parlamentar, deputaţii Alianţei FPCD Sergiu Burcă, Ştefan Secăreanu, Dumitru Osipov şi Ion Vozian îşi depun mandatele, cedând locul următorilor patru deputaţi supleanţi de pe lista de candidaţi ai alianţei FPCD.

8 aprilie - Coaliţia majoritară din Parlament ratifică acordurile CSI. Grupul parlamentar al Alianţei FPCD votează împotrivă.

24 aprilie - La Opera Naţională din Chişinău îşi ţine lucrările cel de-al IV-lea Congres al FPCD. Congresul aprobă, ca direcţii de bază ale activităţii FPCD, Programul electoral al Alianţei FPCD, precum şi un şir de rezoluţii. Congresul adoptă ca simbol al Mişcării FPCD imaginea proiectată într-un cerc al Sfântului Ştefan cel Mare care înalţă în semn de binecuvantare Sfânta Cruce. În funcţia de preşedinte al FPCD este ales Iurie Roşca. În cea de prim-vicepreşedinte şi preşedinte executiv - Sergiu Burcă.

26 iunie - FPCD organizează în Piaţa Catedralei din Chişinu un miting de doliu la care este readus în memorie tragicul eveniment din 28 iunie 1940, zi în care Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa au fost invadate şi ocupate de trupele sovietice.

21 iulie - În legatură cu legiferarea prin Constituţie a glotonimului „limba moldovenească” şi cu acordarea unui statut privilegiat limbii ruse, FPCD declară că acest act politic antiromânesc constituie un factor serios de scindare a societăţii, de rusificare continuă a populaţiei şi de degradare a situaţiei socio-lingvistice şi politice în Republica Moldova.

28 iulie - Coaliţia majoritară din parlament votează Constituţia. În aceeaşi zi, FPCD lansează un Memorand prin care iniţiază campania de colectare a semnăturilor pentru revizuirea Constituţiei.

2 septembrie - Procuratura Republicii Moldova cere Ministerului de Justiţie suspendarea pe un termen de şase luni a activităţii FPCD şi a organului său de presă. Executivul FPCD califică sesizarea Procuraturii drept un act politic de intimidare a oponenţilor politici, un atentat la sistemul pluripartit şi la principiile democratice.

16 octombrie - Peste 10.000 de cetăţeni, convocaţi în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău de către deputaţii grupului parlamentar al Alianţei FPCD, îşi exprimă protestul faţă de pogromurile dezlănţuite asupra şcolilor româneşti din Transnistria şi Tighina, cer conducerii republicii să ia măsuri urgente pentru eliberarea deţinuţilor politici de la Tiraspol şi sprijină prin vot deschis Memorandul FPCD şi proiectul de Lege cu privire la modificarea Constituţiei, elaborat de grupul parlamentar al Alianţei FPCD.

1 decembrie - FPCD organizează în muncipiul Chişinău şi în alte localităţi ale R.Moldova manifestaţii prilejuite de cea de-a 76-a aniversare de la înfăptuirea Unirii tuturor Românilor într-un singur stat naţional unitar - România.

23 decembrie - Coaliţia majoritară din Parlament adoptă, cu doar 68 de voturi „pro”, legea despre statutul juridic al Gagauz-Yeri. În semn de protest, deputaţii grupului parlamentar al Alianţei FPCD părăsesc sala de şedinţe a Parlamentului. În aceeaşi zi, Executivul FPCD adoptă o declaraţie prin care condamnă actul iresponsbil al coaliţiei agro-interfrontiste, calificându-l drept un atentat la unitatea statului, o premisă reală pentru federalizarea Republicii Moldova.


1995
8 ianuarie - Având în vedere cadrul legislativ antidemocratic, Sfatul FPCD hotărăşte neparticiparea Frontului Popular Creştin Democrat cu liste de candidaţi în campania electorală pentru alegerile locale din 16 aprilie 1995.

10-14 ianurie - La Chişinău sosesc reprezentanţii Consiliului Europei pentru ţările nemembre şi grupul de raportori ai Consiliului Europei pentru Republica Moldova. Deputaţii FPCD înmânează celor peste 30 de membri ai delegaţiei Consiliului Europei un raport privind încălcarea drepturilor omului în Republica Moldova.

28 ianuarie - Apare primul număr al publicaţiei „Demnitatea”, organ de presă al secţiilor Cahul şi Vulcăneşti ale FPCD.

21 martie - FPCD îşi exprimă solidaritatea cu acţiunile revendicative ale studenţilor, elevilor şi profesorilor, apreciind că acestea demonstrează voinţa tinerei generaţii de a se opune agresiunii clasei guvernante împotriva procesului de renaştere naţională a românilor basarabeni.

7 mai - Sfatul FPCD decide convocarea Conferinţei Frontului Popular Creştin Democrat în ziua de 20 mai 1995, zi în care se împlinesc 6 ani de la primul Congres al Mişcării.

20 mai - La Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” are loc Conferinţa Naţională a FPCD care marchează 6 ani de la primul Congres al partidului.

27-29 mai - Deputatul Vlad Cubreacov reprezintă FPCD la Conferinţa Internaţională „Democraţia Creştină astăzi” care se desfăşoară la Sankt Petersburg sub auspiciile Internaţionalei Democrat-Creştine şi ale Uniunii Creştin-Democrate din Europa de Est. Conferinţa are drept temă principală „Unirea şi separarea statelor în lumea contemporană”. Raportul domnului Cubreacov suscită un viu interes din partea conducerii IDC şi a creştin-democraţilor din ţările Europei Occidentale.

7 iunie - Parlamentul adoptă în prima lectură proiectul Legii cu privire la organizarea şi defăşurarea întrunirilor. Legea conţine o serie de articole care anulează, practic, dreptul constituţional la întruniri şi la libera exprimare.

21 iunie - Fracţiunea parlamentară a FPCD propune să fie declanşată procedura de demitere a Guvernului Sangheli.

12 septembrie - Judecătoria sectorului Buiucani, mun. Chişinău, declară nelegitim refuzul Guvernului de a pune în legalitate Mitropolia Basarabiei. Instanţa obligă Guvernul să recunoască printr-o decizie guvernamentală această Mitropolie.

3 octombrie - La propunerea grupului parlamentar al FPCD, Parlamentul adoptă două documente în problema deţinuţilor politici de la Tiraspol Ilie Ilaşcu, Alexandru Lescu, Andrei Ivantoc şi Tudor Petrov-Popa. Astfel, Guvernul este obligat printr-o hotărâre de către Legislativ „să trateze problema deţinuţilor politici ca pe una prioritară”, iar MAE să solicite comunităţii internaţionale „un sprijin efectiv în vederea eliberării deţinuţilor politici”. Totodată, Palamentul adoptă un Apel către parlamentele ţărilor membre ale OSCE şi organismele internaţionale prin care îşi exprimă speranţa că acestea „vor întreprinde acţiuni concrete pentru a determina administraţia secesionistă de la Tiraspol să elibereze cei patru deţinuţi politici”.

3 octombrie - Colegiul Elector al Adunării Eparhiale a Mitropoliei Basarabiei îl alege cu unanimitate de voturi pe IPS Petru Păduraru, locţiitor de Mitropolit, drept primul Mitropolit al Basarabiei după reactivarea acesteia în 1992.

18 octombrie - Curtea Supremă de Justiţie decide clasarea dosarului şi scoaterea de pe rol a procesului civil Mitropolia Basarabiei - Guvernul Republicii Moldova. Studenţii aflaţi în grevă generală cer demisia Guvernului.


1996
25 ianuarie - Fiind sesizată de Grupul parlamentar al FPCD, Curtea Constituţională anulează unele prevederi ale articolului 13 din Codul Funciar, restabilind astfel dreptul ţăranilor de a ieşi din colhozuri şi de a crea gospodării individuale, fără a fi siliţi să se unească în asociaţii, societăţi, cooperative şi alte mini-colhozuri camuflate.

7 februarie - La Bălţi apare primul număr al publicaţiei „Crezul”. Fondator şi editor: Frontul Popular Creştin Democrat. Redactor-şef Mircea Ciobanu.

9 februarie - Departamentul Agricultură al FPCD publică în „Ţara” un Îndrumar pentru ţărani, în care este explicată întreaga procedură de împroprietărire cu pământ şi cu cotă valorică.

18 februarie - Adunarea reprezentanţilor proprietarilor de pământ şi ai ţăranilor neîmproprietăriţi, convocată la Chişinău de FPCD, se transformă în Congres de constituire a unei organizaţii nonguvernamentale CARTELUL ŢĂRĂNESC „SFÂNTUL GHEORGHE”. Congresul adoptă un program de decolectivizare a agriculturii în Republica Moldova.

Februarie-mai - În absoluta majoritate a localităţilor au loc adunări de constituire a filialelor Cartelului Ţărănesc „Sfântul Gheorghe”.

7 martie - Confirmând justeţea atitudinilor exprimate de PPCD, subcomisia pentru mass-media a APCE, reunită la Paris, supune criticii noua lege a presei din Republica Moldova. Departamentul de Stat al Statelor Unite semnalează în Raportul său anual privind respectarea drepturilor omului în ţările lumii că aparatul de securitate al Republicii Moldova continuă monitorizarea electronică a domiciliilor şi telefoanelor unor oponenţi ai Guvernului, iar Constiţuia RM limitează activitatea partidelor politice şi a presei.

11 martie - FPCD, Uniunea Jurnaliştilor şi alte organizaţii obşteşti cer transformarea Companiei de Stat „Teleradio-Moldova” în instituţie publică şi alegerea în fruntea ei a unor persoane competente şi echidistante în plan politic.

19 martie - „Ţara” publică stenograma şedinţei extraordinare a Parlamentului din 16 martie care s-a ţinut cu uşile închise. Subiectul dezbaterilor l-a constituit Decretul Preşedintelui Snegur privind destituirea lui Pavel Creangă din funcţia de ministru al apărării. Prin hotărârea adoptată, Parlamentul ia act de acţiunile şefului statului şi îi recomandă să instituie un moratoriu asupra investirii generalului Tudor Dabija în funcţia de ministru interimar al apărării. De fapt este vorba despre începutul unei concurenţe deschise între şeful statului Mircea Snegur şi Şeful Legislativului Petru Lucinschi, având ca ţintă viitoarele alegeri prezidenţiale.

15 aprilie - A doua zi de Paşti. La Bucureşti se stinge din viaţă ambasadorul spiritual al basarabenilor, Octavian Ghibu, fiul marelui cărturar şi întregitor de ţară Onisifor Ghibu. „Basarabia a mai pierdut, în persoana sa, un mare prieten aici, pe pământ, şi a mai câştigat prin înălţarea sa la ceruri un mijlocitor la Domnul” - se spune în necrologul FPCD.

19 aprilie - Conform unui sondaj realizat de SISI „Opinia”, iniţiativa FPCD de introducere a religiei în şcoală este susţinută de două treimi din populaţia Republicii Moldova.

26 aprilie - Dând curs unei revendicări mai vechi a FPCD, Parlamentul anulează articolul 203/6 din Codul Penal care prevedea o sancţiune de până la 5 ani privaţiune de libertate pentru „insultarea în public sau calomnierea preşedintelui parlamentului sau a preşedintelui republicii”.

15 mai - Parlamentul fixează data alegerilor prezidenţiale pentru a treia duminică a lunii noiembrie.

20 mai - Preşedintele FPCD Iurie Roşca înmânează ambasadorului Federaţiei Ruse, Alexandr Papkin, o notă de protest în legătură cu informaţiile publicate în presa de la Moscova, potrivit cărora FPCD ar fi implicat în sprijinirea materială şi de alt ordin a combatanţilor ceceni. Ambasadorul rus este invitat să ia atitudine faţă de aceasta diversiune propagandistică şi să dezmintă oficial insinuările din presa rusă.

21 mai - „Ţara” publică un grupaj de materiale în apărarea scriitorului Dumitru Matcovschi, victimă a unei companii de denigrare lansată de Partidul Forţelor Democratice. Grupajul are un generic cât se poate de sugestiv: „La 17 mai 1989, Dumitru Matcovschi este victima unei tentative de asasinat. La 17 mai 1996 Dumitru Matcovschi este victima unei tentative de asasinat moral. Numele celui care l-a călcat acu 7 ani cu autocarul este Mihai Struţ. Numele celui care îl calcă azi în picioare este «Mesagerul» Partidului Forţelor Democratice”".

24 mai - Potrivit unui sondaj de opinie realizat de Serviciul Sondaje Opinii FLUX, peste 50 la sută din cetăţenii Republicii Moldova consideră că denumirea corectă a limbii noastre este româna. Acelaşi sondaj arată că 51,1% din respondenţi aprobă activitatea Mitropoliei Basarabiei, iar 48,9% pe cea a Mitropoliei Moldovei, subordonată canonic Patriarhiei Ruse.

9 iunie - La Palatul Naţional îşi ţine lucrările Congresul al V-lea al Frontului Popular Creştin Democrat. La Congres participă 1109 delegaţi din toate cele 38 filiale ale partidului. Forul este binecuvântat de preotul Vlad Mihăilă de la Mitropolia Basarabiei. Congresul adoptă o serie de rezoluţii prin care optează pentru: demisia Guvernului Sangheli, înlăturarea obstacolelor din calea reformelor agrare şi deblocarea procesului de atribuire a cotelor valorice; eliberarea neîntârziată a deţinuţilor politici de la Tiraspol; admiterea în legalitate a Mitropoliei Basarabiei, integrarea plenară a Republicii Moldova în structurile europene şi euro-atlantice; introducerea religiei în şcoală. Totodată, Congresul împuterniceşte Sfatul FPCD să adopte la momentul oportun linia de comportament şi decizia definitivă în problema alegerilor prezidenţiale. Congresul îl realege pe Iurie Roşca în funcţia de preşedinte al FPCD. În funcţia de Preşedinte al Comitetului Executiv al FPCD este confirmat Sergiu Burcă.

5-6 iulie - Preşedintele României, Ion Iliescu, efectuează o vizită la Chişinău. Cu acest prilej şeful Statului Român reafirmă, în alocuţiunea sa în Parlament că „R.Moldova, ca şi România, aparţine Europei centrale şi face parte din familia statelor de origine latină. Noi nu împărtăşim doar anumite valori culturale şi istorice comune; noi avem aceleaşi valori culturale şi istorice, pentru că avem aceeaşi cultură şi istorie”.

22 iulie - FPCD încheie un Acord de parteneriat politic cu Alianţa Forţelor Democratice. Semnatarii Acordului - Iurie Roşca, preşedinte al FPCD şi Mircea Rusu, preşedinte al AFD - convin să-şi coordoneze şi să-şi sincronizeze acţiunile, să se consulte în permanenţă asupra problemelor de interes comun; să nu admită atacuri reciproce şi să contracareze cu eforturi comune diversiunile şi atacurile îndreptate împotriva semnatarilor Acordului de parteneriat politic.

5 august - În cadrul unei conferinţe de presă comună, reprezentanţii FPCD şi AFD, Petru Bogatu şi, respectiv, Vlad Darie, anunţă despre decizia celor două formaţiuni de a sprijini la viitoarele alegeri prezidenţiale candidatura preşedintelui în exerciţiu, Mircea Snegur. „Această acţiune electorală este singura soluţie realistă în actuala situaţie politică”, se spune în Declaraţia Sfatului FPCD din 4 august 1996.

7 august - 17 formaţiuni politice şi obşteşti, printre care şi FPCD, decid printr-o Declaraţie comună să constituie Mişcarea civică în susţinerea candidatului Mircea Snegur la alegerile prezidenţiale din 17 noiembrie 1996.

19 august - Demarează oficial campania electorală.

2 septembrie - CEC înregistrează primul candidat: Mircea Snegur. În următoarele zile, Buletinul de vot pentru alegerile prezidenţiale se completează cu alte nume: Petru Lucinschi, Andrei Sangheli, Vladimir Voronin, Valeriu Matei, Maricica Leviţchi, Anatol Plugaru, Iulia Gorea-Costin, Veronica Abramciuc.

13 noiembrie - Duma de Stat a Federaţiei Ruse adoptă hotărârea „Cu privire la unele chestiuni ale cooperării dintre Federaţia Rusă şi Transnistria” prin care aceasta propune Tiraspolului semnarea unui acord interstatal, declară Transnistria drept zonă a intereselor strategice ale Rusiei şi se pronunţă pentru dislocarea permanentă în stânga Nistrului a forţelor armate ruseşti. Preşedintele FPCD, Iurie Roşca, declară că această hotărâre a Dumei „confirmă o dată în plus pericolul politicii expansioniste a forţelor reacţionare de la Moscova”.

17 noiembrie - Are loc primul tur al alegerilor prezidenţiale. Pe primul loc se situează Mircea Snegur cu 38,71%, urmat în ordine descrescătoare de Petru Lucinschi - 27,69%, Vladimir Voronin - 10,26%, Andrei Sangheli - 9,50%, Valeriu Matei - 8,88%, Marina Levitchi - 2,13%, Anatol Plugaru - 1,81%, Iulia Gorea-Costin - 0,63%, Veronica Ambramciuc - 0,43%. Astfel, în turul doi de scrutin rămân Mircea Snegur şi Petru Lucinschi.

1 decembrie - Turul doi al alegerilor prezidenţiale. Învingător este Petru Lucinschi care obţine 54,07%, Mircea Snegur acumulează 45,93%. Mediile de informare occidentale schiţează portretul-robot al noului preşedinte, prezentându-l drept om al Moscovei, rămas orientat spre trecutul sovietic.

7 decembrie - Sfatul FPCD face un bilanţ al campaniei electorale şi subliniază necesitatea creării unei coaliţii a formaţiunilor democratice în scopul asigurării succesului la viitoarele alegeri parlamentare. În aceeaşi zi, partidele şi formatiunile social-politice din componenta Mişcării pro Snegur decid crearea unei largi Alianţe.

19 decembrie - Mitropolia Basarabiei marchează patru ani de la reactivarea sa canonică şi 71 ani de la înfiinţare.

24 decembrie - În baza unui sondaj, Serviciul independent sociologic „Opinia” stabileşte topul celor mai populari ziarişti ai anului 1996. Pe primul loc se situează Petru Bogatu, editorialist şi redactor şef adjunct al publicatiei FPCD „ŢARA”.


1997
24 ianuarie - Grupul parlamentar al FPCD votează împotriva investirii Guvernului Ciubuc, constituit în proportie de 55 la sută din membrii fostului cabinet Sangheli.

12 februarie - Preşedintele României, Emil Constantinescu, îl primeşte la Palatul Cotroceni pe Preşedintele FPCD, Iurie Roşca. În cadrul discuţiilor sunt abordate probleme de interes comun.

27 februarie - FPCD ia atitudine faţă de afirmaţiile făcute la Moscova de Preşedintele Lucinschi, potrivit cărora retragerea definitivă a trupelor ruseşti trebuie sincronizată cu soluţionarea diferendului transnistrean. „Este evident - se spune în Declaraţia FPCD - că, prin condiţionarea retragerii trupelor cu soluţionarea diferendului transnistrean, Rusia urmăreşte, de fapt, menţinerea prezenţei sale militare în raioanele de Est ale Republicii Moldova”.

5 aprilie - Sfatul FPCD reconfirmă poziţia partidului în relaţiile sale cu Puterea, dezavuând politica antinaţională, colonială şi antioccidentală a coaliţiei de guvernământ PDAM - Unitatea „Edinstvo”. Sfatul accentuează necesitatea creării şi consolidării unei alianţe electorale a forţelor de dreapta pentru participarea la viitoarele alegeri parlamentare.

10 aprilie - Printr-o scrisoare deschisă, Grupul Parlamentar al FPCD îşi reînoieşte demersurile sale anterioare privind eliberarea necondiţionată a celor patru deţinuţi politici de la Tiraspol şi cere tuturor factorilor responsabili să-şi onoreze obligaţiunile constituţionale faţă de aceşti cetăţeni.

16 aprilie - În cadrul unei conferinţe de presă susţinute de Iurie Roşca, Preşedinte al FPCD, şi Valeriu Matei, Preşedinte al PFD, este dată publicităţii o Declaraţie comună, prin care cele două formaţiuni îşi exprimă disponibilitatea să favorizeze şi să stimuleze procesul de coalizare a partidelor de orientare democratică şi naţională. Ulterior, PFD a încălcat principiile acestei declaraţii, refuzând să adere la Convenţia Democratică şi participând separat la alegerile parlamentare din 1998.

25 aprilie - FPCD face publică o declaraţie prin care condamnă intenţia Preşedintelui Lucinschi de a semna un Memorandum cu Transnistria în varianta propusă de Primakov. „Realizarea acestei intenţii ar însemna un grav atentat la unitatea statului şi o încălcare flagrantă a Constituţiei”, se spune în Declaraţia FPCD.

16 mai - Într-un interviu acordat ziarului „Ţara”, Preşedintele FPCD, Iurie Roşca, readuce în atenţia opiniei publice chestiunea creării unei alianţe a forţelor de dreapta: „La 16 aprilie a fost lansată acea Declaraţie comună, întâmpinată cu entuziasm şi speranţă de către opinia publică... În momentul de de faţă consultările sunt practic suspendate. Această suspendare s-a făcut la rugămintea PFD, care a cerut, imediat după semnarea Declaraţiei comune, un răgaz pentru a lua o decizie definitivă în acest sens. Acum suntem în aşteptarea şedinţelor Biroului Permanent şi a Consiliului PFD care îşi vor formula punctul de vedere asupra participării acestei formaţiuni la crearea viitoarei alianţe. Trebuie să recunosc că această pauză, care pare să nu mai aibă sfârşit, ne îngrijorează”.

23 mai - „ŢARA” relatează că la şedinta Sfatului FPCD din 8 aprilie a fost evidenţiată tendinţa de creştere a rândurilor FPCD şi că recent a fost primit în rândurile filialei Răşcani din capitală Dumitru Crihan, fiul lui Anton Crihan, fost deputat în Sfatul Ţării şi personalitate marcantă a vieţii politice din România antebelică. „Ideile Frontului le împărtăşesc din 1940”, declară Dumitru Crihan în interviul acordat cu acest prilej publicaţiei FPCD.

25 mai - Sfatul FPCD reconfirmă necesitatea creării unei alianţe electorale a formaţiunilor de dreapta şi salută Declaraţia comună FPCD - PFD din 16 aprilie. Sfatul împuterniceşte Executivul FPCD să continue consultările în acest sens, cu celelalte formaţiuni de dreapta.

19 iunie - În cadrul unei reuniuni a partidelor de orientare democratică, moderată de academicianul Mihai Cimpoi, este lansată Declaraţia de constituire a Convenţiei Democrate din Moldova (CDM), semnată, în aceeaşi zi de Iurie Roşca, Preşedinte FPCD, şi Mircea Snegur, Preşedinte PRCM.

29 iunie - Sfatul FPCD aprobă Declaraţia de constituire a Convenţiei Democrate din Moldova şi se pronunţă pentru continuarea consultărilor cu alte formaţiuni în vederea aderării acestora la CDM.

30 iunie - Secretarul General al Consiliului Europei Daniel Tarschys, aflat într-o vizită de două zile la Chişinău exprimă îngrijorarea Forului European în legătură cu refuzul guvernului moldovean de a înregistra Mitropolia Basarabiei. Într-un interviu acordat ziarului „ŢARA”, Tarschys spune că „libertatea religioasă şi dreptul la proprietate al bisericilor sunt valori indispensabile ale societăţilor deschise şi ele nu pot fi neglijate de ţările care se vor integrate în familia europeană”.

6 iulie - Se stinge subit din viaţă, la numai 47 de ani, compozitorul şi interpretul Petre Teodorovici, un model de atitudine cetăţenească, un patriot înflăcărat şi un artist de mare talent. În alegerile parlamentare din 1994, Petre Teodorovici candidase pe lista electorală a FPCD.

11 iulie - Deputatul Vlad Cubreacov, membru al APCE, susţinut de deputaţi din 10 state europene, adresează Adunării Parlamentare a Consiliului Europei un set de propuneri privind libertatea Mitropoliei Basarabiei. „Autorităţile RM au adoptat o poziţie ostilă, intolerantă şi discriminatorie faţă de propriii săi cetăţeni, asociaţi în cadrul Mitropoliei Basarabiei, refuzând să recunoască această Biserică”, se spune în propunerile de rezoluţie privind libertatea Mitropoliei Basarabiei. Autorii propun să se ceară autorităţilor RM „să identifice o soluţie civilizată pentru depăşirea acestei situaţii prin intermediul mecanismelor democratice şi pentru ca drepturile cetăţenilor asociaţi în cadrul Mitropoliei Bsarabiei să fie asigurate în mod real şi pe deplin”.

5 august - Într-un amplu articol publicat în „ŢARA” Preşedintele executiv al FPCD, Sergiu Burcă, analizează comportamentul de spărgător al unităţii dreptei politice al Partidului Forţelor Democratice: „La 23 iunie, Valeriu Matei, întors de la Bucureşti, a ţinut o conferinţă de presă (...) De data asta, liderul PFD era nerăbdător să anunţe opinia publică din Basarabia că «la viitoarele alegeri TREBUIE să existe două-trei blocuri pe dreapta»”. „Concluzia se impune de la sine, scrie Sergiu Burcă. PFD nu şi-a respectat angajamentul asumat prin semnarea Declaraţiei comune din 16 aprilie 1997. Conştient sau inconştient, PFD este dispus să repete greşeala de la alegerile din 1996. Dar toată lumea înţelege că două-trei blocuri pe dreapta înseamnă menţinerea în continuare a opoziţiei deasupra pragului electoral, dar sub pragul puterii”.

6 august - Curtea de Apel, în persoana judecătorilor Mihai Poalelungi, Valeriu Doagă şi Boris Alexandrov, examinează litigiul dintre Guvernul RM şi Mitropolia Basarabiei. Este pentru prima dată când o instanţă judiciară de acest nivel ia în dezbatere o problemă de ordin confesional, atât de politizată în mod nejustificat. Guvernul cere instanţei de judecată o săptămână pentru a lua în dezbatere problema Mitropoliei Basarabiei.

19 august - În ziua Schimbării la Faţă, Curtea de Apel dă câştig de cauză Mitropoliei Basarabiei, calificând acţiunile Guvernului drept nelegitime şi obligându-l să examineze şi să aprobe Statutul acestei Sfinte Biserici. Guvernul, însă, refuză să se conformeze deciziei respective.

9 octombrie - Grupul parlamentar al FPCD depune în Parlament iniţiativa legislativă privind modificarea art. 12 din Codul Funiciar. Deputaţii propun ca din rezerva primăriilor să fie împroprietărite toate familiile din localităţile săteşti în care nici un membru nu a primit cotă de pământ.

11 octombrie - La Opera Naţională are loc lansarea la scară naţională a Convenţiei Democrate din Moldova.

20 noiembrie - Preşedintele RM Petru Lucinschi fixează prin decret prezidenţial data alegerilor parlamentare: 22 martie 1998.

 

Bibliografie (surse)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cronologia_democratiz%C4%83rii_Republicii_Moldova

Dacă doriţi să îmbunătăţiţi textul sau să adăugaţi imagini noi la acest articol transmiteţi varianta dvs pe istorialumii@gmail.com . Textul îmbunătăţit îl solicităm în format MS Word (.doc) sau Notepad (.txt). Important: indicaţi în mesaj denumirea articolului de redactat  Scrie-ne acum noi detalii pentru a îmbunătăţi acest articol !


Comentarii:

Pentru a lăsa comentarii trebuie să fiţi înregistrat şi logat pe site Click Aici
Înapoi
Istoria.md
Hărţi
Harta Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei
Harta Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei
Toate Hărţile...
Download
Link-uri utile
Banner Suport Energo
Febian IT Realizarea site-urilor
Memoria.ro
Banner Radio Vocea Basarabiei
Banner Portalul basarabenilor din România
Copyright © 2009 - 2017 istoria.md