Prima pagină Noutăţi Hărţi Download Concurs Despre noi Contact
Primul site de Istorie
din
pînă în
Categorii
PageRank Checking Icon
Pe site au loc lucrari. Siteul poate functiona incorect. Ne cerem scuze pentru incomoditate.
Înapoi

Domnia lui Ştefan cel Mare al Moldovei, cronologie (1457 - 1504)

1457, apr. 14 - 1504, iul. 2. Domnia lui Ştefan cel Mare în Moldova. Remarcabil comandant de oşti şi om politic, el a urmărit întărirea autoritătii domneşti, s-a ingrijit de organizarea şi prosperitatea economică a ţării, sprijinind dezvoltarea meşteşugurilor, negoţului şi a tîrgurilor, a întărit oştirea şi cetăţile, făcînd din Moldova un puternic stat. Pe plan extern a luptat pentru apărarea independenţei statului moldovean, respingînd incercările de cotropire ale duşmanilor. În îndelungata luptă pe care a dus-o pentru a stăvili expansiunea otomană, a obţinut un şir de victorii de prestigiu care au oprit înaintarea stăpînirii otamane spre centrul Europei. A ctitorit numeroase asezăminte religioase.

1458, mart. 13, Ştefan cel Mare reînnoieşte "tuturor braşovenilor şi tuturor negustorilor şi întregii Ţăria Bîrsei" privilegiul pe care aceştia îl aveau de la Alexandru cel Bun. În timpul domniei lui Ştefan cel Mare se dezvoltă comerţul Moldovei cu Transilvania, de unde se aduceau în special ţesături, arme de tot felul, obiecte din fier etc. Acest comerţ, în cadrul căruia moldovenii exportau animale (oi, vaci etc.) piei, ceara, peşte etc. se efectua prin trei drumuri principale ("drumul Bistriţei", drumul Băii" şi "Drumul de jos" sau "al Braşovului", care era şi cel mai frecventat).

1459 apr. 4 Tratatul moldo-polon de la Overhelauti, pe Nistru, încheiat în urma atacurilor oştilor lui Ştefan cel Mare în sudul Poloniei. Se consemna încetarea stării de război dintre Moldova şi Polonia, voievozii Rusiei mici şi ai Podoliei se obligau sa nu permită lui Petru Aron sa se apropie de graniţa Moldovei decît pînă la Smotric, iar Ştefan cel Mare recunoaşte pe regele polon Cazimir al IV-lea Jagello (1447- 1492) ca suzeran; domnul Moldovei se obligă să restituie moşiile canfiscate boierilor care vor veni în ţară. Tratatul stipula şi unele cauze cu caracter economic.

1461 iun. 5 Prima incursiune a lui Ştefan cel Mare în Transalvania; domnul Moldovei pradă în secuime ca represalii pentru că voievodul Sebastian de Rozgony luase la curtea sa pe Petru Aron (care parasise Polonia în 1460)

1462 iun. 22 Asediul nereuşit al lui Ştefan cel Mare asupra cetatii Chilia, apărată de o garnizoană ungară.

1465 ian. 23-25 Ştefan cel Mare cucereşte cetatea Chilia, stăpînită de unguri, după un asediu de o zi (24 ian); instalarea la conducerea cetăţii a pîrcălabului Isaia, cumnatul domnului.

1466-1469 Ştefan cel Mare ctitoreşte mănăstirea Putna (reconstruită în sec 17). Recentele săpături arheologice au dat la iveală existenţa unui monument anterior de plan triconc, prevăzut cu gropniţe şi cu pridvor.

1467 dec Lupta de la Baia. În această noapte, armata moldovenească (circa 12000 de oşteni), comandată de Ştefan cel Mare, dă foc oraşului Baia şi atacă pe invadatori. Din cele trei corpuri de oaste moldovene, numai două susţin atacul; cel de-al treilea, condus de marele vornic Crasnaş, nu a atacat, ceea ce a permis unei părţi a armatei ungare, în frunte cu regele, grav rănit să se retragă. Camapania ungară, încheiată cu un eşec total, a constituit ultima mare tentativă a coroanei ungare de a restitui prin forta armelor suzeranitatea asupra Moldovei.

1468 Eşecul încercării lui Ştefan cel Mare de a aplana, prin intermediul regelui polon Cazimir al IV-lea Jagello, conflictul cu Matei Corvin, căruia îi pretindea indepărtarea lui Petru Aron şi despăgubiri pentru pagubele pricinuite de campania din nov. - dec. 1467.

iul. 28. Tratat moldo-polon care confirma vechile raporturi politice dintre Moldova şi Polonia; regele polon Cazimir al IV-lea se obliga sa nu ocrotească în ţara sa pe nici un pretendent la scaunul Moldovei.

1469 O armată moldovenească, comandată de spatarul al doilea Filip Pop, pătrunde în Transilvania şi pradă în secuime ca represalii pentru atitudinea ostila faţă de domnul Moldovei.
-
Ştefan cel Mare reuşeşte să atragă în cursă pe Petru Aron, care urmarea sa reocupe scaunul Moldovei, şi pune să i se taie capul.

1469 (sau 1470), aug. 20. Bătălia de lîngă satul Lipnic (Lipinti) pe Nistru. Oştile moldovene, conduse de Ştefan cel Mare, urmărind pe invadatorii tătari, îi surprind în dumbrava de la Lipnic şi obţin asupra lor o strălucită victorie. Sunt eliberaţi robii capturaţi de către tătari şi redonbîndite prăzile.
- La sfîrşitul anului, o armată munteană, avînd sprijinul begilor turci din Dobrogea, încearcă, fără succes, să cucerească Chilia, aflată în stăpînirea moldovenilor.

1470, febr. Campania lui Ştefan cel Mare împotriva lui Radu cel Frumos, domnul Munteniei, supus turcilor. Oastea moldovenească pradă şi arde Brăila, oraşul de floci şi judeţul Ialomiţa (27 febr.).

1471, ian. 16. În Moldova are loc execuţia marilor boieri Isaia vornicul, Negrila paharnicul şi Alexa stolnicul, care complotaseră, se pare, împotriva lui Ştefan cel Mare.

(primăvara ). Campania lui Radu cel Frumos în Moldova pentru a răzbuna atacul lui Ştefan cel Mare din anul precedent. Armata moldoveană condusă de Ştefan cel Mare surprinde însă la 7 mart. armata lui Radu cel Frumos lîngă hotarul ţării, în tîrgul Soci, provocîndu-i o grea înfrîngere.

1472 Ieromonahul Ghervasie copiază la Neamţ traducerea slavonă (efectuată în 1335) a Syntagmei (culegere de legi penale şi civile) a juristului bizantin Matei Vlastares.
-
Ştefan cel Mare stabileşte legături cu hanul turcoman Uzun-Hasan în scopul luptei comune împotriva turcilor.

Ian. 3. Privilegiul comercial acordat negustorilor braşoveni de către domnul Moldovei. Aceştia primeau libertate comercială deplină în întreaga lume şi garantarea securităţii activităţii lor. La 10 iul. 1475, printr-un salvconduct, toţi negustorii din Ungaria erau "slobozi să vină în bună voie şi fără zăbavă cu toată marfa lor şi să vîndă să cumpere slobod şi în bună voie şi fără piedici şi fără pagubă, fie pe vreme de pace, fie pe vreme de rîzmeriţă."

Sept. 14. Căsătoria lui Ştefan cel Mare cu Maria de Mangop.

1473, iul. 17. Miniaturistul Nicodim termină de scris şi de decorat vestitul Tetraevanghel de la Humor în care se află şi chipul lui Ştefan cel Mare (Muzeul Mănăstirii Putna).

nov. Campania lui Ştefan cel Mare în Muntenia, urmarind înlocuirea lui Radu cel Frumos, supus Porţii otomane, cu Laiota Basarab (Basarab cel Batrîn). Armata moldoveană pătrunde în Muntenia pe la Milcov, înaintînd pe la Rîmnicu Sărat, Buzău si Gherghita.

Nov 18- 20 Lupta de la pîrîul Vodna (Vodnău). Ştefan cel Mare înfrange armata lui Radu cel Frumos. De aici oştile moldovene înaintează spre Tîrgşor, apoi spre sud-est, pentru a ajunge în capitala Munteniei; Radu cel Frumos se retrage.

Nov. 24 Ştefan cel Mare cucereşte cetatea Dîmboviţei şi instalează ca domn pe Laiota Basarab.

Nov 28 Eşecul încercării turcilor de a readuce pe scaunul Munteniei pe Radu cel Frumos. Armata turcă (circa 13 000 oşteni), alături de care luptă şi un corp muntean (circa 6 000 de oşteni), suferă o mare înfrîngere din partea lui Ştefan cel Mare; cei circa 2300 de prizonieri au fost traşi în ţeapă.

1474, mart. Cu sprijin de la Ştefan cel Mare, Laiota Basarab pătrunde în Muntenia şi, după înlăturarea lui Radu cel Frumos, reia scaunul domnesc.

Oct. Campania lui Ştefan cel Mare împotriva domnului Munteniei, Laiota Basarab, care trecuse de partea turcilor.

Nov 29 Ştefan cel Mare se adresează papei Sixtus al IV-lea (1471 - 1484) în scopul organizării unei coaliţii creştine împotriva turcilor.

1475, ian 10  -  Lupta de la Vaslui. Armata Moldovei (circa 40 000 de oşteni, dintre care mulţi răzeşi, 5 000 de secui, 1 800 de unguri şi 2 000 de poloni, avînd şi 20 de tunuri), condusă de de Ştefan cel Mare, atacă la sud de Vaslui, cam la jumătatea distanţei dintre Rahova şi Lipovăţ, pe o zi ceţoasă, într-un loc mlăştinos mărginit de păduri, armata turcă (circa 120 000 şi numeroasă artilerie), condusa de Hadam Suleiman paşa, beglerbegul Rumeliei, însoţită de un corp de oaste al lui Laiota Basarab, şi obţine o strălucită victorie asupra invadatorilor cu un larg răsunet european. Timp de trei zile dupa aceea, cavaleria uşoară moldovenească a urmărit şi a distrus mare parte din armata năvălitoare în retragere. După cum mărturisea sultana - validea Mara, vaduva sultanului Murad I, "niciodată o oaste turcească n-a suferit o astfel de înfrîngere".

ian 25 Ştefan cel Mare, după victoria de la Vaslui, trimite o scrisoare-circulară către monarhii creştini din Europa, anunţîndu-le marea victorie, cerandu-le crearea unui front de luptă antiotoman şi asigurîndu-I ca va lupta "pînă la moarte împotriva turcilor".

iul. 12 În faţa iminentului atac turcesc, Ştefan cel Mare recunoaşte suzeranitatea regelui Ungariei obligîndu-se să-l ajute pe acesta cu oaste împotriva tuturor duşmanilor, în "afară de regele Poloniei"; la rîndul său, Matei Corvin, printr-un act emis la Buda (15 aug). se obligă să sprijine pe domnul Moldovei în lupta împotriva turcilor, să-i acorde loc de refugiu în Ungaria etc. De asemenea o clauză specială reconfirmă liberatatea de comerţ a negustorilor din întreaga Ungarie în Moldova.

1475, dec. Pricipatul Theodor- Mangop, situat la sud- vestul Crimeii unde stăpînea Alexandru, cumnatul lui Ştefan cel Mare, este cucerit de turci, iar conducătorul lui prins şi ucis. La apărarea cetaţii au participat şi 300 de oşteni moldoveni.

1476, iun. Atac tătar în Moldova. Tătarii condusi de Eminek Marza trec Nistrul şi încep să prade, îndepărtîndu-se spre Suceava. Răzeşii, văzîndu-şi căminele ameninţate, cer domnului permisiunea să mearga să lupte împotriva tătarilor. După ziua de 12 iun are loc lupta dintre moldoveni şi tătari, aceştia din urmă fiind înfrînţi şi nevoiţi să se retragă imediat şi din cauza unui atac al Hoardei de Aur. Astfel joncţiunea dintre armata otomană şi cea tătară nu a putut avea loc.

Iun. 12. Ştefan cel Mare îşi fixează tabăra în Valea Berheciului în apropiere de hotarul Munteniei, considerînd ca armata otomană va trece prin Muntenia pentru a face joncţiunea cu oastea lui Laiota Basarab.
- Moldovenii înfrîng în apropierea Cetăţii Albe un corp de oaste tătar (circa 10 000 de oşteni); cu acest prilej au fost eliberaţi circa 5 000 de captivi luaţi de invadatori.

Iul. 25. Atacul lui Ştefan cel Mare asupra avangărzii turceşti condusă de Suleiman -paşa, pe care o înfrînge şi o sileşte să se retragă.

Iul. 26. Bătălia de la Valea Albă - Razboieni (în ţinutul Neamţului). După o apărare eroică, armata moldoveană este înfrîntă de superioritatea zdrobitoare a armatei turceşti, iar Ştefan cel Mare, cu puţini oşteni se retrage. Sultanul înaintează spre Suceava, dar nu poate cuceri cetatea. Rezistenţa îndîrjită a cetăţenilor (Suceava, Neamţ şi Hotin), loviturile date de oastea de manevra a lui Ştefan cel Mare, foametea şi ciuma care făceau ravagii în rîndurile invadatorilor şi numai puţin apropierea oastei trimse de Matei Corvin spre Oituz, au silit pe sultanul Mahomed al II-lea să părăsească Moldova, şi să se retragă peste Dunare. Un martor ocular spunea că "sultanul a părăsit ţara cu cetele sale fără sa fi luat o singură cetate şi fără altă pagubă pentru Moldova decît prada ce a adus cu sine, iar Ştefan-Vodă a ieşit din munţi şi călăreşte viteaz prin toată domnia lui".

1476, oct. - nov. Campania lui Ştefan cel Mare în Muntenia; în acelaşi timp pătrunde din Transilvania şi comitele Stefan Bathory împreună cu Vlad Ţepeş.

In. de nov. 8. Ştefan cel Mare pune stăpînire pe Tîrgovişte în locul lui Laiota Basarab, care fuge spre Dunăre, este instalat ca domn Vlad Ţepeş.

1477, nov. Campania lui Ştefan cel Mare în Muntenia;

1479, iun. 22 - iul 16. Ştefan cel Mare construieşte pe malul stîng al Dunării cetatea Chilia Nouă la ridicarea căreia participă 800 de zidari şi 17 000 de ajutoare.

1480, mai-iun. Campania lui Ştefan cel Mare în Muntenia cu scopul de a alunga pe Basarab cel Tînăr, fostul sau protejat, care trecuse de partea turcilor.

1481, iul. 8. Bătălia de la Rîmnic. Ştefan cel Mare surprinde şi înfrînge într-o luptă grea armata Munteniei condusă de Basarab cel Tînăr (Ţepeluş), alături de care participă şi o armată otomană condusă de Ali-beg si Skender-beg, care pătrunseră în Ţara de Jos a Moldovei şi prădaseară "pînă sub Lunca cea Mare". În această luptă a căzut eroic Şendrea, cumnatul domnului Moldovei. Drept represalii Ştefan cel Mare pătrunde în Muntenia, alungă pe Ţepeluş şi-l înlocuieşte în sept., cu Vlad Calugărul, fiul lui Vlad Dracul.

1482, mart. 10. Ştefan cel Mare, văzînd că politica sa de intervenţie în Muntenia nu dă rezultat durabil, ocupă cetatea Crăciuna de pe Milcov şi instalează aici pe pîrcălabii săi Vilcea şi Ivacono. Aşezînd pe fiul sau Alexandru la Bacău, Ştefan cel Mare urmărea consolidarea hotarului spre Muntenia.

1483, ian. 12. Căsătoria Olenei, fiica lui Ştefan cel Mare, cu Ivan, fiul şi moştenitorul marelui cneaz al Moscovei, Ivan al III-lea (1462 - 1505) Această căsătorie, se pare, a fost urmată de un tratat de alianţă moldo-rus, care însă nu s-a păstrat.

1484. Dvera lucrată din porunca lui Ştefan cel Mare pentru mănăstirea Putna, reprezentînd "Înălţarea Domnului", una din cele mai originale broderii româneşti.

1484, iun. - aug. 11. Ştefan cel Mare construieşte din piatră o cetate la Roman (Cetatea Nouă sau Smedrova), pe malul stîng al Siretului.

1485, sept.15. Ştefan cel Mare, sperînd ajutor pentru recucerirea Chiliei şi Cetăţii Albe, se prezintă la Colomeea la regele polon Cazimir al IV-lea Jagello.

1485, sept. Campanie turcească în Moldova. Folosindu-se de lipsa din ţară a lui Ştefan cel Mare (aflat în Polonia), turcii, conduşi de Ali, begul Rumeliei, însoţiţi de domnul Munteniei, Vlad Călugărul, pătrund în Moldova, prădînd şi arzînd Ţara Moldovei pînă la Suceava (19 sept.); invadatorii sunt nevoiţi să se retragă în faţa lui Ştefan cel Mare, care îi urmăreşte pînă în apropierea Chiliei.

Nov. 16. Bătălia de la Catlabuga. Armata moldovenească condusă de Ştefan cel Mare, avînd un ajutor de circa 3 000 de călăreţi poloni, înfrînge armata turcă invadatoare, condusă de Bali-beg Malcoci Olgu, paşă de Silistra, fără a putea recuceri Chilia. După această bătălie pretendul Hronoda se refugiaza în Transilvania.

1486, sept. 15. La Hîrlău, Ştefan cel Mare construieşte un nou palat de reşedinţă, căruia îi adaugă un valoros paraclis, în 1492.

1488, mai 26 - sept. 14. Construirea bisericii Sf. Gheorghe de la Voroneţ, ctitorite a lui Ştefan cel Mare; din timpul aceluiaşi voievod datează picturile murale din naos şi din altar.

1489. Tratatul de pace dintre Ştefan cel Mare şi Mohamed al II-lea. Moldova plătea imperiului Otoman un haraci de "3 000 de florini venetieni."
- Prin căsătoria lui Alexandru, fiul mai mare al domnului
Ştefan cel Mare, cu fiica voievodului Transilvaniei, Bartolomeu Dragffy, relaţiile Moldovei cu Transilvania se întăresc.

Mart. 21. Tratat de pace turco-polon, încheiat pe termen de doi ani. Regele Cazimir al IV-lea Jagello, recunoscînd stăpînirea otomană asupra Chiliei şi Cetăţii Albe, îşi încalcă angajamentele luate la Colomeea faţă de Ştefan cel Mare.

1490, apr. 6. Moartea regelui Ungariei, Matei Corvin; îi succede Vladislav al II-lea (1490 - 1516), regele Boemiei, fiul regelui polon Cazimir al IV-lea Jagello, care obţine tronul prin căsătorie cu Beatrice, văduva lui Matei Corvin. Deşi Ştefan cel Mare a susţinut la succesiunea tronului ungar pe Ioan Corvin şi apoi pe Maximilian de Hasburg, fiul împăratului romano-german, el s-a aflat întotdeauna în bune relaţii cu Vladislav al II-lea.

Vara. Campania lui Ştefan cel Mare în Pocuţia; Domnul Moldovei pune stăpînire pe ţinut şi instalează garnizoane moldovene în cetăţi.

1492, mai 30 - oct. 28 Construirea bisericii cu hramul Sfîntul Gheorghe de la curtea domneasca din Hîrlău; Este primul monument moldovenesc cu pictură exterioară; datînd din vremea lui Petru Rareş.

1496 sept. 30. Ştefan cel Mare termină zidirea bisericii Sfîntul Nicolaie din Botoşani, reprezentativă pentru arhitectura de oraş a epocii sale; turnul clopotniţă alăturat este cel mai frumos păstrat din acea vreme.

Nov. 8 Se încheie construirea bisericii cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil din Războieni.

1497, iul. 15- 1498, nov 11 Construirea bisericii curţii domneşti de la Piatra Neamţ.

1497 aug 27. Ştefan cel Mare părăseşte Suceava, îndreptîndu-se spre Roman, unde era adunată armată, compusă din circa 40 000 de oşteni moldoveni, un contingent turc de circa 2 000 de oşteni şi un corp de oaste muntean, trimis de Radu cel Mare. Se aşteptă un ajutor armat şi din partea Ungariei, Vladislav al II-lea.

1497 oct 26. Lupta din Codrii Cosminului. Oastea moldovenească condusă de Ştefan cel Mare atacă armata polonă: "Şi a fost atunci măcel mare între leşi şi armatele moldoveneşti. Şi au fost luate toate scriptele crăieşti şi au căzut acolo multă oaste şi toate tunurile cele mari, cu care batuseră în cetatea Sucevii, au fost luate atunci şi altele mai mici şi mai mici multe, care este cu putinţă a le înşira". Resturile armatei polone cu greu au reuşit să se strecoare pînă la Cernăuţi.

Oct 30 Lupta de la Cernăuţi. Ştefan cel Mare înfrînge resturile armatei polone, alungîndu-le din ţară. Victoria deplină a lui Ştefan cel Mare asupra invadatorilor poloni.

Nov. 14 S-a terminat zidirea bisericii Înălţării de la Mănăstirea Neamţ, monument care încununează stilul moldovenesc constituit în epoca lui Ştefan cel Mare.

1499, ian. 5 Ştefan cel Mare, care refuză să mai plătească tribut turcilor, atacă şi înfrînge o oaste turcească, la trecerea peste Prut, care se întorcea cu prada din Polonia. În anul urmator domnul Moldovei porunceşte vornicului Boldur să incendieze Chilia şi Cetatea Albă.

1500, aug. 10. Ştefan cel Mare dăruieşte mănăstirii Putna marea dveră a Răstignirii, broderie monumentală de înalta valoare artistică; în colţuri sunt portretele votive ale lui Ştefan cel Mare şi Mariei Voichiţa.

1501. Ştefan cel Mare, lipsit de sprijin extern, se vede nevoit să se împace cu turcii.

1504 (sfîrşitul lui iun.) Ştefan cel Mare impune ca succesor pe Bogdan, fiul sau şi al Mariei munteanca; cu acest prilej au fost tăiati unii boieri care doreau contrar voinţei domnului ca la scaunul Moldovei sa urmeze un alt fiu, se pare Ştefan, care se afla la curtea sultanului.

Iul. 2 Moare Ştefan cel Mare.
- Cu însemnarea mortii lui
Ştefan cel Mare se împlineşte prima creaţie literară laică a culturii române: "Letopiseţul de cînd cu voia lui Dumnezeu s-a început Ţara Moldovei". Redactată din porunca, sub supravegherea, la curtea şi, în unele pasaje, sub dicatarea lui Ştefan cel Mare, aceasta scriere deschide marea galerie a operelor istorice cu valoare literară care va face din cronică genul major al literaturii române din epoca feudală. Lucrarea a fost copiată şi prelucrată în mănăstiri, în germană şi polonă. A fost utilizată pentru însemnările de istorie moldovenească din Voskresenski Letopiseţ (cronica moldo-rusă).

 

Vezi şi ... 

         - Ştefan III - MUŞAT (Ştefan cel Mare şi Sfînt)

         - Lista domnitorilor Moldovei

 
Bibliografie (surse):
  1. http://efnord.eforie.ro/stefancm/crono1.htm

 
 

Dacă doriţi să îmbunătăţiţi textul sau să adăugaţi imagini noi la acest articol transmiteţi varianta dvs pe istorialumii@gmail.com . Textul îmbunătăţit îl solicităm în format MS Word (.doc) sau Notepad (.txt). Important: indicaţi în mesaj denumirea articolului de redactat  Scrie-ne acum noi detalii pentru a îmbunătăţi acest articol !


Comentarii:

Pentru a lăsa comentarii trebuie să fiţi înregistrat şi logat pe site Click Aici
Înapoi
Istoria.md
Hărţi
Harta actuală a Europei
Harta actuală a Europei
Toate Hărţile...
Download
Link-uri utile
Banner Suport Energo
Febian IT Realizarea site-urilor
Memoria.ro
Banner Radio Vocea Basarabiei
Banner Portalul basarabenilor din România
Copyright © 2009 - 2017 istoria.md