Prima pagină Noutăţi Hărţi Download Concurs Despre noi Contact
Primul site de Istorie
din
pînă în
Categorii
PageRank Checking Icon
Pe site au loc lucrari. Siteul poate functiona incorect. Ne cerem scuze pentru incomoditate.
Înapoi

Mitropolia Moldovei - întemeierea (1381 - 1401)

Contextul istoric, în care s-a înfiinţat mitropolia Moldovei, a fost cu totul altul decît în Muntenia. Statul medieval Moldova s-a înfiinţat prin descălecatul voievozilor maramureşeni, la est de Carpaţi, unde se organizase o marcă de apărare a Transilvaniei şi Ungariei, în faţa tătarilor. Prin anul 1352, în fruntea acestei unităţi administrative era voievodul român, din Maramureş, Dragoş. El şi-a stabilit reşedinţa la Baia, domnind cîţiva implicit sub suzeranitate ungară. Urmaşii săi, Sas şi Balc sau Baliţă, nu au reuşit să coaguleze forţele locale împotriva regelui maghiar, de care depindea.

În anul 1359, a trecut din Cuhea Maramureşului, în Moldova, voievodul Bogdan, însoţit de fiii, rudele şi apropiaţii săi. El a reuşit să preia conducerea mărcii şi a respins atacurile regelui maghiar, care bineînţeles dorea să-şi păstreze influenţa în zonă. Aşa s-au pus bazele Princiatului independent Moldova (Voievodatul Moldovei sau Ţara Moldovei). Bogdan a reunit toate formaţiunile politice preexistente pe acest teritoriu. El nu a avut timpul necesar să se ocupe de problema bisericească, deşi credem că va fi avut vreun ierarh la curtea sa.

În 1365, Bogdan este succedat la domnia Moldovei de fiul său Laţcu (1365-1375), care măreşte hotarele ţării şi are bune raporturi cu Polonia, ceea ce va duce la înfiinţarea unei episcopii catolice la Siret (1370). Expansiunea catolică, a crescut în acel an prin unirea celor două state vecine, Ungaria şi Polonia, sub acelaşi sceptru a lui Ludovic cel Mare al Ungariei (1342-1382). Nici Laţcu nu a avut condiţiile necesare abordării oficiale a înfiinţării unei mitropolii a Moldovei, dar existenţa unei ierarhii nu poate fi pusă la îndoială, de vreme ce biserica Sf. Nicolae din Rădăuţi, ctitorie a lui Bogdan I, avea loc special pentru scaunul arhieresc, în Sf. altar şi pomelnicul începe cu Bogdan, la ctitori şi Nicolae, Ştefan, Iosif, Meletie, Lavrentie şi alţii, la ierarhi.

Existenţa unei ierarhii în Moldova, în această perioadă, este confirmată şi de faptul că fiica şi soţia lui Laţcu, Anastasia şi Ana, erau bune ortodoxe, ceea ce irita pe papa Urban V, în anul 1372. Nu se putea să nu fi fost sfătuite de un ierarh de la curte. Sau dacă aveau vre-un preot, la curte, acesta fusese hirotonit de un ierarh local. Trebuie să mai menţionăm faptul că pînă în secolele XIII-XIV exista o numeroasă populaţie românească în părţile Haliciului, cu o organizare politică şi bisericească independentă.

În 1353 întîlnim un episcop cu numele Chiril Românul în oraşul Przemyzl. Dată fiind situaţia Bisericii Ortodoxe din Polonia învecinată, mai ales după 1371, trebuie să admitem că primii ierarhi moldoveni, probabil Nicolae şi Ştefan, trecuţi în pomelnicul bisericii Sf. Nicolae de la Rădăuţi, au fost hirotoniţi de episcopul de Halici, devenit în anul 1371 mitropolit, asistat de unul sau doi ierarhi, din eparhiile învecinate. Dar cel care avea să se ocupe oficial de problema înfiinţării unei mitropolii autohtone a fost domnitorul Petru I Muşat (1375-1391).

Precizăm mai întâi că problema începuturilor mitropoliei Moldovei a frământat mulţi istorici şi certitudinea a venit abia în urma descoperirii unui Manual de cancelarie bizantin, intitulat Ectesis nea –Εκθεσις νεα, în anul 1969 . Ultimul manual de Istorie a Bisericii Ortodoxe Române, a pr. prof. Mircea Păcurariu, exploatînd această descoperire, consemnează: „potrivit ultimelor cercetări, Mitropolia Moldovei a luat fiinţă, cu statut canonic recunoscut de Patriarhia ecumenică, înainte de septembrie 1386, cînd este atestată documentar pentru prima oară într-un Manual de cancelarie bizantin, intitulat Εκθεσις νεα – Expunere nouă. Se presupune că acest eveniment s-a petrecut prin anii 1381-1386, deci în timpul domniei lui Petru I Muşat (1375-1391) şi a patriarhului ecumenic Nil (1379-1388)”. Menţionăm faptul că Manualul trebuia să ofere celor ce alcătuiau actele şi scrisorile patriarhale modele de adresare şi avea înşirate scaunele patriarhale, mitropolitane, arhiepiscopale şi episcopale în fiinţă. Aici se găsesc două ştiri care privesc biserica românească: prima, despre recenta înfiinţare a două mitropolii în Muntenia şi a doua cu următorul text: „ Εγενετο εφ’ ημον και μητροπολιτης Βιδυνης και Μαυροβλαχιας ετερος”, adică „a fost făcut în timpul nostru un mitropolit la Vidin şi altul la Moldovlahia”. De aici deducem că cererea pentru înfiinţarea noii mitropolii nu putea să vină decît din partea lui Petru I Muşat, care, în cei 16 ani de domnie, s-a dovedit un priceput organizator al noului stat, reuşind să-i ridice puterea şi prestigiul, dar şi ctitor de biserici şi mănăstiri, dintre care amintim numai mănăstirea Neamţ. Credem că el a cerut patriarhiei ecumenice două lucruri, în acelaşi timp: aprobarea înfiinţării unei mitropolii şi recunoaşterea unui mitropolit autohton. Cea dintîi cerere a fost satisfăcută, dar cea de a doua contravenea uzanţelor patriarhiei ecumenice, care, atunci cînd aproba înfiinţarea unei unităţi ecleziale, îşi trimitea propriul ierarh. Un act patriarhal, din anul 1355, prevedea ca pe viitor să nu se mai numească ierarhi locali, în eparhiile nou înfiinţate, ci această cinste să fie rezervată exclusiv pentru clerul ridicat şi binecuvântat de Dumnezeu din slăvita cetate a Constantinopolului. Cum domnitorul Petru I Muşat nu a renunţat la dorinţa sa, între Moldova şi Patriarhia ecumenică, a izbucnit o schizmă, care va dura mai bine de un deceniu. Dar iată cum s-au petrecut lucrurile:

Profitînd de raporturile de bună vecinătate cu Polonia, Petru I Muşat a trimis la Halici, unde păstorea mitropolitul Antonie, doi călugări moldoveni pentru a fi hirotoniţi arhierei. Aceştia erau Iosif, rudă cu familia domnitoare şi Meletie. Nu se cunoaşte exact anul hirotoniei celor doi, dar, cu siguranţă, nu putea fi înainte de 1386 şi nici mai tîrziu de iulie 1391. Nu mai înainte de 1386, pentru că este anul cel mai tîrziu cînd a fost recunoscută mitropolia Moldovei, ca unitate eclezială canonică, de Patriarhia ecumenică, şi nu mai tîrziu de iulie 1391, cînd mitropolitul Antonie trecea la cele veşnice. În ceea ce priveşte mitropolia Haliciului, ea fusese ridicată la această treaptă, în anul 1370, în urma insistentelor cereri, către Constantinopol, ale regelui Cazimir, cu puţin timp înainte de moartea sa. Cazimir dorise ca toţi ortodocşii din regatul său să fie obligaţi se supune unui mitropolit din lăuntrul şi nu mitropolitului de Kiev sau Moscova, aflaţi în afară. Prin trimiterea candidaţilor la Halici, Petru I Muşat dovedea şi ataşamentul său faţă de Polonia, prietenia faţă de rege şi totodată se menţinea în limitele strictei canonicităţi faţă de Patriarhia ecumenică, de care depindea mitropolia Haliciului. El îi trimitea la Halici şi pentru faptul că era de facto deţinătorul ca zălog al Pocuţiei, de unde făcea parte şi Haliciul şi, în acest sens, mitropolitul Antonie se simţea dator să dea curs favorabil cererii potenţialului său suveran. „Nu este exclus, tocmai de aceea, ca hirotonia lui Iosif şi Meletie să fi avut loc după intrarea acestor teritorii, ca zălog, în stăpânirea Moldovei, deci în 1388, 1389 sau 1390”.

Pînă la Alexandru cel Bun Voievod, numirea lui Iosif ca Mitropolit în Moldova nu era primită de Patriarhul de la Constantinopol care vroia să impună un mitropolit grec, fapt ce a creat o nouă schismă între biserica moldovenească şi Patriarhia ecumenică (Patriarhia Constantinopolului). Meritul lui Alexandru cel Bun a fost obţinerea acordul Patriarhului de recunoaştere a lui Iosif ca mitropolit canonic asupra întregii Moldove în anul 1401. Delegatul în această privinţă a domnitorului a fost Grigore Ţamblac, originar din Tîrnova în Bulgaria, care a revenit de la Constantinopol cu un hrisov care recunoştea pe Iosif Mitropolit al Moldovei.

 

Bibliografie (surse):

  1. www.ro.wikipedia.org

 

Dacă doriţi să îmbunătăţiţi textul sau să adăugaţi imagini noi la acest articol transmiteţi varianta dvs pe istorialumii@gmail.com . Textul îmbunătăţit îl solicităm în format MS Word (.doc) sau Notepad (.txt). Important: indicaţi în mesaj denumirea articolului de redactat  Scrie-ne acum noi detalii pentru a îmbunătăţi acest articol !


Comentarii:

Pentru a lăsa comentarii trebuie să fiţi înregistrat şi logat pe site Click Aici
Înapoi
Istoria.md
Hărţi
Harta guberniei Basarabia, 1883
Harta guberniei Basarabia, 1883
Toate Hărţile...
Download
Link-uri utile
Banner Suport Energo
Febian IT Realizarea site-urilor
Memoria.ro
Banner Radio Vocea Basarabiei
Banner Portalul basarabenilor din România
Copyright © 2009 - 2014 istoria.md