Prima pagină Noutăţi Hărţi Download Concurs Despre noi Contact
Primul site de Istorie
din
pînă în
Categorii
PageRank Checking Icon
Pe site au loc lucrari. Siteul poate functiona incorect. Ne cerem scuze pentru incomoditate.
Înapoi

30 ianuarie, istoricul zilei

- 1695 -

 Constantin Brîncoveanu, domn al Munteniei, primeşte ca recompensă pentru serviciile făcute Curţii din Viena, titlul de principe al Imperiului

Constantin Brîncoveanu, domn al Munteniei (1688-1714)
Constantin Brîncoveanu, domn al Munteniei (1688-1714)

La 30 ianuarie 1695 Constantin Brîncoveanu (n.1654 - d.1714), domn al Munteniei (1688-1714), primeşte ca recompensă pentru serviciile făcute Curţii din Viena, titlul de "principe al Imperiului ".

Constantin Brîncoveanu a fost adus la tronul Munteniei de marea boierime, fiind nepot al domnitorului Șerban Cantacuzino. Domnitorul a întreprins intense acțiuni politice și diplomatice pentru stăvilirea expansiunii țariste și otomane. Folosind o politică abilă, s-a menținut la domnie timp de 26 de ani. Fiscalitatea excesivă din timpul domniei lui, determinată și de cererile mereu sporite ale Porții otomane, a îngreunat viața țăranilor și tîrgoveților. Constantin Brîncoveanu a dus o politică externă șovăitoare. Ajungîndu-se să se dea ajutor țarului Petru cel Mare în războiul ruso-turc din 1710-1711, el a adoptat, în timpul acestui război, o atitudine de expectativă. Învinuit de trădare de către turci, a fost omorît la Constantinopol în 1714, împreună cu ginerele și cei patru fii ai săi.

Pînă în anul 1709, Constantin Brîncoveanu a reușit să mențină o politică echilibrată între Imperiul Otoman, căruia îi era vasal, și Imperiul German. Cu acesta din urmă domnul Munteniei a încheiat mai multe tratate secrete. În schimbul acestor servicii, Brîncoveanu a primit pentru el și pentru familia sa mai multe moșii și titluri nobiliare ale Sfîntului Imperiu Roman de neam German. Atunci, regele Suediei, Carol al XII-lea, fusese învins de Petru cel Mare al Rusiei la Poltava. Scăpată de amenințarea suedo-germană pentru prima dată în istorie, armata rusă a intrat pe teritoriul Moldovei, pentru a lupta cu sultanul. Brîncoveanu s-a gîndit atunci să se alieze cu rușii. I-a scris țarului Petru cel Mare o scrisoare în care i-a promis că îl va ajuta cu aprovizionarea armatei. În schimb, țarul i-a trimis mulțumirile sale și 300 de pungi cu aur, pentru plata serviciilor. Pentru mai multă siguranță însa, Înalta Poartă l-a trimis de îndata domn în Moldova pe Dimitrie Cantemir, dușman știut al familiei Brîcovenilor, cu însărcinarea de a raporta Divanului orice mișcare făcea acesta. Primul lucru pe care l-a făcut însă Cantemir a fost să se alieze cu țarul. Prudent, Brîncoveanu a încercat un abil joc "la doua capete". El și-a adunat oștile în tabara de la Urlați – Prahova, aproape de granița Moldovei. În cazul în care rușii ar fi vrut să intre în Muntenia, se alia cu ei. El intenționa însă să rămînă de partea turcilor dacă aceștia ar fi fost mai rapizi. Planurile i-au fost date peste cap însa de vărul sau, spătarul Toma Cantacuzino, care împreună cu mai mulți boieri ai lui Brîncoveanu a fugit în lagărul țarului. Speriat, Brîncoveanu i-a trimis țarului Petru cel Mare cele 300 de pungi înapoi, iar turcilor proviziile, contribuind la eșecul militar rus, țarul văzîndu-se silit să încheie pace cu turcii.

În perioada domniei lui Constantin Brîncoveanu, cultura românească a cunoscut o perioadă de înflorire, domnitorul fiind un sprijinitor al culturii. În timpul domniei sale s-au tipărit în Muntenia numeroase cărți în limbile română, greacă, slavă și chiar arabă, turcă și georgiană și a luat ființă un stil caracteristic în arhitectură, denumit brîncovenesc. Constantin Brîncoveanu este înmormîntat la biserica Sfîntul Gheorghe din București, România.

 

- 1855 -

Generalul-adjunct N.N.Annenkov este eliberat, prin decret imperial rus, din funcţia de guvernator general ad-interim al guberniei Novorosiei şi Basarabiei ţariste

La 30 ianuarie 1855 generalul-adjunct N.N.Annenkov este eliberat, prin decret imperial rus, din funcţia de guvernator general ad-interim al guberniei Novorosiei şi Basarabiei ţariste.

 

- 1883 -

A fost deschisă o clasă de meserii la Văsieni, judeţul Chişinău, gubernia Basarabia

La 30 ianuarie 1883 a fost deschisă o clasă de meserii la Văsieni, judeţul Chişinău, gubernia Basarabia.

 

- 1888 -

În România, are loc greva muncitorilor de la Atelierele căilor ferate din Galaţi

La 30 ianuarie 1888, în România, are loc greva muncitorilor de la Atelierele căilor ferate din Galaţi, împotriva condiţiilor grele de lucru şi a abuzurilor săvîrşite de către conducerea atelierelor. Greva s-a încheiat cu satisfacerea integrală a revendicărilor greviştilor.

 

- 1892 -

A fost sfinţită biserica cu harmul Mucenicul Anastasie din s.Neporotova, jud.Hotin, gubernia Basarabia

La 30 ianuarie 1892 a fost sfinţită biserica cu harmul Mucenicul Anastasie din satul Neporotova, judeţul Hotin, gubernia Basarabia.

 

- 1933 -

Au loc mişcări greviste ale muncitorilor petrolişti din Ploieşti, România

La 30 ianuarie - 1 februarie 1933 au loc mişcări greviste ale muncitorilor petrolişti din Ploieşti, România.


Vezi şi ...

 

Bibliografie (surse):

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;
  3. http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncoveanu.

Dacă doriţi să îmbunătăţiţi textul sau să adăugaţi imagini noi la acest articol transmiteţi varianta dvs pe istorialumii@gmail.com . Textul îmbunătăţit îl solicităm în format MS Word (.doc) sau Notepad (.txt). Important: indicaţi în mesaj denumirea articolului de redactat  Scrie-ne acum noi detalii pentru a îmbunătăţi acest articol !


Comentarii:

Pentru a lăsa comentarii trebuie să fiţi înregistrat şi logat pe site Click Aici
Înapoi
Istoria.md
Hărţi
Harta Etnică a Românilor din Transnistria
Harta Etnică a Românilor din Transnistria
Toate Hărţile...
Download
Link-uri utile
Banner Suport Energo
Febian IT Realizarea site-urilor
Memoria.ro
Banner Radio Vocea Basarabiei
Banner Portalul basarabenilor din România
Copyright © 2009 - 2017 istoria.md