Prima pagină Noutăţi Hărţi Download Concurs Despre noi Contact
Primul site de Istorie
din
pînă în
Categorii
PageRank Checking Icon
Pe site au loc lucrari. Siteul poate functiona incorect. Ne cerem scuze pentru incomoditate.
Înapoi

7 februarie, istoricul zilei

- 1741 -

Constantin Mavrocordat, domnul Munteniei, emite un hrisov, care prevedea un vast program de reforme în domeniile fiscal, agrar, administrativ și juridic

Constantin Mavrocordat, domn al Munteniei, domn al Moldovei

Constantin Mavrocordat, domn al Munteniei, domn al Moldovei

La 7 februarie 1741 Constantin Mavrocordat, domn al Munteniei numit de Poartă, emite un hrisov domnesc, care prevedea un vast program de reforme în domeniile fiscal, agrar, administrativ şi juridic. Domnul a acordat o mare importanţă acestui act, cunoscut străinătăţii sub titlul de “Constituţie”, fiind publicat în revista franceză “Mercure de France”. Scopul urmărit era de a-l prezenta pe domn în plan internaţional în calitate de promotor de reforme, adică de prinţ luminat. Dar după promulgarea hrisovului în 7 februarie 1741, domnul nu s-a folosit de răgazul care a intervenit pentru a-l aplica în practică.

În septembrie 1741, Constantin Mavrocordat este transferat de Poartă în Ţara Moldovei. Aici încearcă să pună în aplicare prevederile “Constituţiei” sale. Prima reformă înfăptuită de el a fost cea fiscală, care prevedea desfiinţarea impozitului pe vite mari cornute – a văcăritului şi a cuniţei (impozit pe cai), fixarea plăţii birului în patru sferturi pe an. În cadrul fiecărei localităţi suma totală era, însă, împărţită la plată conform averii fiecărei familii. Cei care dispuneau de avere mai mare plăteau mai mult. Rezultatele bune ale reformei fiscale au degradat pe parcurs din cauza impunerii dărilor tot mai mari către Poartă, fapt ce a impus domnitorul să renunțe la o parte din reforme.
 
Mai reuşite au fost reformele care prevedeau reorganizarea structurilor sociale. În anul 1741 Constantin Mavrocordat i-a repartizat pe boierii dregători după trei ranguri – mare, mijlociu şi mic. Fiecare boier, conform rangului, primea leafă din vistieria statului. Leafa reprezenta o anumită cotă-parte din suma impozitelor de stat acumulate.
 
În 1741 au fost reorganizate şi stările militare – slujitorii, călăraşii, dărăbanii ş.a., majoritatea acestora fiind incluşi în categoria populaţiei impozabile, ei sporind numărul ţăranilor birnici. Partea rămasă a slujitorilor a fost pusă la dispoziţia dregătorilor, în schimbul unor înlesniri fiscale, şi exercita funcţii poliţieneşti.
 
Concomitent cu reorganizarea structurii interne a categoriilor sociale, domnul a întreprins şi o serie de măsuri în vederea consolidării aparatul de stat central, ceea ce corespundea necesităţilor acomodării lui ulterioare la schimbările, care aveau loc în viaţa socială a ţării. În primul rând, a fost unificată şi subordonată şi mai mult puterii centrale administraţia ţinuturilor. În fruntea fiecărui ţinut erau numiţi câte doi ispravnici, cărora le reveneau funcţii administrative, fiscale şi judiciare. Aceştia, asemenea boierilor dregători, aveau dreptul să intre în orice moşie şi să judece ţăranii dependenţi. La dispoziţia ispravnicilor se afla un grup de slujitori sub comanda unui căpitan.

Unele schimbări s-au produs şi în organizarea judiciară din principat fiind desemnaţi judecători speciali din numărul marilor boieri, care nu aveau dregătorii. Ei erau obligaţi să se prezinte la curtea domnească şi să examineze diferite litigii, fiind salarizaţi din vistierie. Funcţionarii, numiţi de domn şi plătiţi din bugetul statului, erau obligaţi să informeze regulat domnia despre activitatea lor. Informaţia trebuia alcătuită numai în limba română. Astfel, când marele căpitan de Soroca trimisese domnului o adresare în limba greacă, acesta i-a reproşat: “Să-ţ cauţi logofătul să ne scrii rumâneşte. Să nu ne mai scrii greceşte”.

În cadrul reformelor a fost acordată o anumită atenţie şi bisericii. Printr-o dispoziţie domnească se interzicea de a ridica la rang bisericesc persoane neştiutoare de carte, aceleaşi dispoziţii interziceau protoiereilor, care se aflau în fruntea conducerii ecleziastice de ţinut, să aibă propriile lor închisori, deoarece, după cum se stabilise, ei luau bani de la cei întemniţaţi. Constantin Mavrocordat a cerut, de asemenea, de la egumenii mănăstirilor de ţară să prezinte dări de seamă anuale referitoare la activitatea lor gospodărească. Ţinând cont de nemulţumirea călugărilor faţă de activitatea egumenilor numiţi de mitropolie din rândul grecilor fanarioţi, domnul a emis o dispoziţie privind alegerea pe viaţă a egumenilor numai din rândurile călugărilor autohtoni.

Reformele din perioada domniei lui Constantin Mavrocordat în Moldova din anii 1741-1743 n-au vizat problema situaţiei juridice a ţăranilor şerbi. Dar, după ce este numit din nou de Poartă domn al Munteniei (1744-1748), domnul s-a preocupat şi de ea. Hrisovul de eliberare din şerbie (rumânie) din 1746 dădu posibilitate ţăranilor să iasă din starea de dependenţă personală faţă de stăpânii de moşii, răscumpărându-se cu suma de 10 taleri pe cap. Reforma ţărănească a fost promulgată de domn şi în Moldova, în timpul aflării sale la domnie în anii 1748-1749.

Vezi și... Domniile lui Constantin Mavrocordat în Moldova.

 

- 1824 -

La Chişinău este deschisă prima şcoală lancastriană din Basarabia ţaristă

La 7 februarie 1824 la Chişinău este deschisă prima şcoală lancastriană din Basarabia ţaristă. Reorganizată mai tîrziu, că s-a numit Şcoala parohială nr.1.

 

- 1895 -

În România, comitetul de conducere al asociaţiei "Astra" decide elaborarea şi publicarea "Enciclopediei române", sub îndrumarea lui Cornel Diaconovici

La 7 februarie 1895, în România, comitetul de conducere al "Astrei " decide elaborarea şi publicarea "Enciclopediei române", sub îndrumarea lui Cornel Diaconovici, primul secretar al Asociaţiei. Lucrarea, apărută în 3 volume între 1898 şi 1904, a îndeplinit multă vreme o dublă funcţiune, culturală şi politică, în istoria poporului român.

 

- 1929 -

Este promulgată legea pentru stabilizarea monetară privind devalorizarea leului în România

La 7 februarie 1929 este promulgată legea pentru stabilizarea monetară privind devalorizarea leului în România. Se realizează convertibilitatea leului la bursa liberă de devize, pe baza cererii şi ofertei (suspendată oficial la 14 iulie 1917), iar Băncii Naţionale a României i se reconfirmă privilegiul de emisiune monetară.

 

Vezi şi ...

 

Bibliografie (surse):

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;
  3. Domnii Ţării Moldovei, Chişinău, Civitas, 2005.

Dacă doriţi să îmbunătăţiţi textul sau să adăugaţi imagini noi la acest articol transmiteţi varianta dvs pe istorialumii@gmail.com . Textul îmbunătăţit îl solicităm în format MS Word (.doc) sau Notepad (.txt). Important: indicaţi în mesaj denumirea articolului de redactat  Scrie-ne acum noi detalii pentru a îmbunătăţi acest articol !


Comentarii:

Pentru a lăsa comentarii trebuie să fiţi înregistrat şi logat pe site Click Aici
Înapoi
Istoria.md
Hărţi
Harta actuală a Europei
Harta actuală a Europei
Toate Hărţile...
Download
Link-uri utile
Banner Suport Energo
Febian IT Realizarea site-urilor
Memoria.ro
Banner Radio Vocea Basarabiei
Banner Portalul basarabenilor din România
Copyright © 2009 - 2017 istoria.md