Prima pagină Noutăţi Hărţi Download Concurs Despre noi Contact
Primul site de Istorie
din
pînă în
Categorii
PageRank Checking Icon
Pe site au loc lucrari. Siteul poate functiona incorect. Ne cerem scuze pentru incomoditate.
Înapoi

13 martie, istoricul zilei

- 1871 -

S-a stins din viaţă arhiepiscopul Chişinăului şi Hotinului Antonie (Alexei Şokotov)

La 13 martie 1871 s-a stins din viaţă arhiepiscopul Chişinăului şi Hotinului Antonie (n. 10 ianuarie 1800, or. Izium, gubernia Harkov, numele laic Alexei Şokotov). Arhiepiscopul Antonie a fost înmormîntat lîngă peretele sudic al catedralei din Chişinău, în faţa icoanei Sfîntului Aleksandr Nevski.

 

- 1892 -

Are loc Conferinţa extraordinară a Partidului Naţional Român, care definitivează textul Memorandumului

La 13-14 martie 1892 are loc Conferinţa extraordinară a Partidului Naţional Român, care definitivează textul Memorandumului, redactat de patriotul transilvănean Iuliu Coroianu.

 

- 1893 -

Începe desfăşurarea la Bucureşti a Congresului de constituire a Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România

La 13 martie 1893 - 3 aprilie 1893 se desfăşoară la Bucureşti, Congresul de constituire a Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România (PSDMR), primul partid politic al clasei muncitoare din România. Congrese ale P.S.D.M.R. au urmat în 1894, 1897, 1898 şi 1899.

 

- 1907 -

Are loc apogeul răscoalei ţărăneşti în regiunea Moldova, România, iar flacăra răscoalei cuprinde Muntenia şi Oltenia
 
Răscoala de la 1907, reproducere, pictor Octav Bancila, preluat de pe magazinweb.byethost9.com
Răscoala de la 1907, reproducere, pictor Octav Bancila, preluat de pe magazinweb.byethost9.com

La 9 - 13 martie 1907 flacară răscoalelor ţărăneşti din România cuprinde toată Muntenia şi Oltenia, unde a cunoscut o violenţă deosebită şi considerîndu-se apogeul răscoalei ţărănești din 1907.

La începutul secolului XX, în România, țărănimea constituia peste 80% din populație dintre care majoritatea aveau foarte puțin pămînt în poroprietate iar a zecea parte din ei chiar deloc. Majoritatea țăranilor trăiau din ceea ce lucrau, în dijmă sau pe plată, la marele proprietar vecin. În România acelei perioade, identic precum în Rusia, Polonia, Ungaria, existau proprietari de latifundii foarte mari care se întindeau pe zeci și chiar sute de mii de hectare. Diferența enormă dintre cantitatea de pămînt deținută de marii latifundiari și cea deținută de țărani constituie o primă cauză a nemulțumirilor țărănimii. O altă cauză este impunerea țăranilor spre cultivarea culturilor destinate exclusiv exportului (grîu, rapiță, etc), marii latifundiari dorind să scotă profituri maxime din exportul de alimente. Orientarea agriculturii spre export în România vine încă din vreme principatelor românești în urma tratatului de la Adrianopol (1829), tratat care a deschis hotarele principatelor pentru comerțul cu occidentul. Creșterea fenomenului arendășiei, constituie a treia și cea mai importantă cauză a răscoalei. Boierii nu mai doreau să se ocupe direct de administrația proprietăților lor, trecînd cu traiul la oraș. Acest fenomen a avut loc pînă și în zona Moldovei, cea mai conservatoare din România. Prin urmare boierii și marii latifundiari, închiriau domeniile lor unor intermediari (arendași), primind în schimb o sumă fixă (arendă). Arendașii, deseori străini de sat și chiar de neam, la rîndul lor încercau să obțină de pe seama țăranului profituri cît mai mari într-o perioadă cît mai scurtă de timp. Arendașii fiind mult mai duri și neînduplecațu cu țăranii decît boierii ajunsese să fie dușmanul principal al țărănimii din România.

Răscoala țărănească din 1907, pornind din nordul Moldovei a ajuns pînă în Oltenia, cuprinzînd toată România. Mai multe proprietăți ale latifundiarilor au fost distruse, iar numeroși arendași au fost uciși sau răniți. Guvernul conservator (Partidul Conservator) nu a putut face față situației, astfel încît liberalii lui Dimitrie Sturdza au preluat puterea. Liberalii au făcut ceea ce nu se puteau hotărî să faca conservatorii și anume să folosească armata și tunurile împotriva țăranilor. A fost o adevărată tragedie fiind omorîți circa 11 000 - 12 000 oameni, cifră neconfirmată deoarece nu s-a făcut nicodată un raport integru al victimelor.

Harta Răscoalei țărănești din 1907, România (în rusă)
Harta Răscoalei țărănești din 1907, România (în rusă)

 

- 1910 -

Apare la Bucureşti, România, revista săptămînală social-politică şi literară Facla sub conducerea lui N.D.Cocea

La 13 martie 1910 apare la Bucureşti, România, revista săptămînală social-politică şi literară Facla sub conducerea lui N.D.Cocea. Ulterior revista va apărea sub redacţia lui Ion Vinea, cu întreruperi, pînă în 1940.

 

- 1917 -

În localul redacţiei ziarului Cuvînt moldovenesc din Chişinău este convocată şedinţa în cadrul căreia un grup de intelectuali au discutat despre crearea unei organizaţii politice în Gubernia Basarabia

La 13 martie 1917, în localul redacţiei ziarului Cuvînt moldovenesc din Chişinău este convocată şedinţa în cadrul căreia un grup de intelectuali, printre ei Pantelimon Halippa, P.Gore, V.Harea, O.Ghibu, R.Cioflec, au discutat despre crearea unei organizaţii politice în Gubernia Basarabia. Pe 18 martie 1917, în cadrul aceleiaşi redacţii a ziarului, cu participarea a 21 persoane, se decide crearea Partidului Naţional Moldovenesc şi se adoptă programul acestuia.

 

- 1920 -

Este promulgată legea pentru reforma agrară în Basarabia, România

La 13 martie 1920 este promulgată legea pentru reforma agrară în Basarabia, România. Legea a fost adoptată de Sfatul Ţării la 27 noiembrie 1918.

 

- 1920 -

Este demis guvernul Alexandru Vaida-Voievod, în componenţa căruia au fost şi trei basarabeni

La 13 martie 1920 este demis guvernul Alexandru Vaida-Voievod, în componenţa căruia au fost şi trei basarabeni: Ion Pelivan - ministru al justiţiei, Ion Inculeţ şi Pantelimon Halippa - miniştri secretari de stat. Urmează un nou guvern în frunte cu generalul Alexandru Averescu care va dizolva Parlamentul României la 25 martie 1920.

 

- 1933 -

Un grup de militanţi de stînga se desprind din Partidul Social-Democrat şi se constituie în Partidul Socialist din România

La 12 - 13 martie 1933 un grup de militanţi de stînga se desprind din Partidul Social-Democrat şi se constituie în Partidul Socialist din România. Conducerea noului partid în revine lui Constantin Popovici.

 

Vezi şi ...

 

Bibliografie (surse):

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric;
  3. Neagu Djuvara, O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri, Humanitas, Bucureșt, 2008.
  4. .

Dacă doriţi să îmbunătăţiţi textul sau să adăugaţi imagini noi la acest articol transmiteţi varianta dvs pe istorialumii@gmail.com . Textul îmbunătăţit îl solicităm în format MS Word (.doc) sau Notepad (.txt). Important: indicaţi în mesaj denumirea articolului de redactat  Scrie-ne acum noi detalii pentru a îmbunătăţi acest articol !


Comentarii:

Pentru a lăsa comentarii trebuie să fiţi înregistrat şi logat pe site Click Aici
Înapoi
Istoria.md
Hărţi
Harta guberniei Basarabia, 1883
Harta guberniei Basarabia, 1883
Toate Hărţile...
Download
Link-uri utile
Banner Suport Energo
Febian IT Realizarea site-urilor
Memoria.ro
Banner Radio Vocea Basarabiei
Banner Portalul basarabenilor din România
Copyright © 2009 - 2017 istoria.md