Prima pagină Noutăţi Hărţi Download Concurs Despre noi Contact
Primul site de Istorie
din
pînă în
Categorii
PageRank Checking Icon
Pe site au loc lucrari. Siteul poate functiona incorect. Ne cerem scuze pentru incomoditate.
Înapoi

2 mai, istoricul zilei

- 1666 -

Un ispisoc al lui Duca Vodă al Moldovei pomeneşte pentru prima oară despre tîrgoveţii din Chişinăi

Biserica Măzărache şi Fîntîna din Chişinau, vedere dinspre rîul Bîc, sec.XIX
Biserica Măzărache şi Fîntîna din Chişinau, vedere dinspre rîul Bîc, sec.XIX

La 2 mai 1666 un ispisoc al lui Duca Vodă al Moldovei pomeneşte pentru prima oară despre „tîrgoveţii din Chişinăi.” Privilegiul de tîrg fusese primit mai devreme, în intervalul 1661-1665, cînd domnise în Moldova Istrate Dabija. Aşa reiese dintr-un act de hotărnicie de la Mihai Racoviţă, care menţionează: „făcîndu-se Chişinăul tîrg nou în zilele Domnului Dabija voievod…"

Pentru început, să schiţăm în cîteva cuvinte evoluţia Chişinăului din timpul Principatului Moldovei. Într-un document din 1436 este pomenită seliştea Chişinăului de pe rîul Bîc. Întemeietorul satului a fost Vlaicu, fostul pîrcălab al ţinuturilor Hotin, Orhei şi Cetatea Albă, nimeni altul decît unchiul lui Ştefan cel Mare. La 1576, alt document atesta faptul că satul Chişinău deţinea mori în Bîc, fiind vîndut de Vaşutca, strănepoata lui Vlaicu, fostului ureadnic de la Iaşi, Dragoş, pentru 500 de zloţi tătăreşti. Mai tîrziu, în 1641, găsim satul ca fiind închinat mînăstirii Sfînta Vineri din Iaşi.

Şi Dimitrie Cantemir, enumerînd localităţile mai importante ale Principatului Moldovei, vorbeşte despre Chişinău ca despre un „tîrguşor de puţină însemnătate” din ţinutul Lăpuşnei, avînd o populaţie compusă „din creştini, armeni şi jidovi” şi fiind cîrmuit de un şoltuz şi mai mulţi pîrgari, cum se obişnuia în toate oraşele Moldovei.

Cam aceasta avea să rămînă situaţia şi după un veac, cînd, prin pacea încheiată între ruşi şi turci la Bucureşti în 1812, jumătatea de răsărit a Moldovei va fi anexată Imperiului rus. Iniţial, în timpul războiului, Chişinăul a devenit reşedinţă a administraţiei militare ţariste, regim menţinut şi în primii ani de după anexare. Acolo şi-a avut reşedinţa amiralul Ciceagov, comandantul militar al noii provincii, şi tot acolo s-au stabilit primii guvernatori ai Basarabiei, Scarlat Sturdza, Harting, Bahmetiev şi Inzov, cu toţii avînd grade de generali în armata rusă. Aceasta ne lămureşte de ce a fost ales ca sediu Chişinăul, după ce o vreme se părea că va fi preferată Tighina. El avea o excelentă poziţie strategică din punct de vedere militar în primul rînd. Alte avantaje ale noii capitale erau evidenţiate într-un raport din 1813 al protoiereului Petre Kuniţki, primul rector al Seminarului teologic de aici: „Oraşul Chişinău este cel mai potrivit pentru reşedinţa ocîrmuirei regionale sau guberniale şi pe motivul că el se găseşte în mijlocul regiunii şi de aceea că el pe de o parte are îndestul lemn şi piatră pentru clădiri, iar pe de altă parte – stepă largă şi apă de izvor, precum şi aer curat, din care cauză acest oraş este mai populat decît celelalte oraşe de aici. În el, ca şi în oraşele Bălţi şi Făleşti, se fac iarmaroace mari, unde engrosiştii cumpără cirezi mari de boi şi de cai şi o mulţime de piei şi de lînă, şi le exportă cu mare folos în ţinuturile austriace şi nemţeşti.” 

Detalii... Chişinău, capitala Basarabiei ţaristeChişinău, pagini de istorie.

 

- 1848 -

Are loc întrunirea conducătorilor revoluţiei din Transilvania la Catedrala de la Blaj, cu scopul formării unui program al revoluţiei

La 2 -14 mai 1848 are loc întrunirea conducătorilor revoluţiei din Transilvania la Catedrala de la Blaj, cu scopul formării unui program al revoluţiei. Simion Bărnuţiu ţine un discurs în care afirma ideea că libertatea unui popor este în primul rînd naţională, subliniind voinţa de unire a poporului român de pe tot cuprinsul vechii Dacii.

 

- 1859 -

Austria recunoaşte de facto înoita alegere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza în Moldova şi Valahia reluînd legăturile diplomatice cu cele două guverne româneşti

La 2 mai 1859 Austria recunoaşte de facto înoita alegere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza în Moldova şi Valahia, printr-o notă scrisă şi reia legăturile diplomatice cu cele două guverne româneşti (de la Iaşi şi de la Bucureşti).

 

- 1864 -

Alexandru Ioan Cuza decretează dizolvarea Adunării Elective a României, care se opune legiferării reformei agrare, reformei electorale şi celorlalte reforme preconizate de domnitor şi de guvern

La 2 mai 1864 Alexandru Ioan Cuza decretează dizolvarea Adunării Elective a României, care se opune legiferării reformei agrare, reformei electorale şi celorlalte reforme preconizate de domnitor şi de guvern (Lovitura de stat de la 2 mai).

 

- 1877 -

Are loc întîlnirea la Ploieşti, România, între domnitorul Carol I al României şi Marele Duce Nicolae al Rusiei, unde partea rusă solicita participarea armatei române la operaţiuni militare împotriva Imperiului otoman

La 2 mai 1877 are loc întîlnirea la Ploieşti, România, între domnitorul Carol I al României şi Marele Duce Nicolae al Rusiei. Ducele Nicolae solicita participarea armatei române la operaţiuni militare împotriva Imperiului otoman, la care domnitorul îi declară că armata română, ca forţă de sine stătătoare, va intra în luptă îndată ce condiţiile cooperării cu armata rusă vor fi puse la punct.

 

- 1879 -

În România, este adoptată legea supra responsabilităţii ministeriale şi a modului de aplicare a acesteia

La 2 mai 1879, în România, este adoptată legea supra responsabilităţii ministeriale şi a modului de aplicare a acesteia.

 

- 1938 -

Are loc greva muncitorilor metalurgişti de la fabrica Junasz din Cluj, România

La 2 mai - 23 iunie 1938 are loc greva muncitorilor metalurgişti de la fabrica Junasz din Cluj, România. Greva s-a finalizat cu victoria greviştilor.

 

Vezi şi ...

 

Bibliografie (surse):

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Mircea Rusnac, fragment teză doctorat: Chişinău. Capitala Basarabiei Ţariste (1812 - 1918).

Dacă doriţi să îmbunătăţiţi textul sau să adăugaţi imagini noi la acest articol transmiteţi varianta dvs pe istorialumii@gmail.com . Textul îmbunătăţit îl solicităm în format MS Word (.doc) sau Notepad (.txt). Important: indicaţi în mesaj denumirea articolului de redactat  Scrie-ne acum noi detalii pentru a îmbunătăţi acest articol !


Comentarii:

Pentru a lăsa comentarii trebuie să fiţi înregistrat şi logat pe site Click Aici
Înapoi
Istoria.md
Hărţi
Harta Moldovei de-a lungul istoriei
Harta Moldovei de-a lungul istoriei
Toate Hărţile...
Download
Link-uri utile
Banner Suport Energo
Febian IT Realizarea site-urilor
Memoria.ro
Banner Radio Vocea Basarabiei
Banner Portalul basarabenilor din România
Copyright © 2009 - 2017 istoria.md