Prima pagină Noutăţi Hărţi Download Concurs Despre noi Contact
Primul site de Istorie
din
pînă în
Categorii
PageRank Checking Icon
Pe site au loc lucrari. Siteul poate functiona incorect. Ne cerem scuze pentru incomoditate.
Înapoi

8 aprilie, istoricul zilei

- 1823 -

Este sfinţită biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului din satul Cinişeuţi, judeţul Orhei, Basarabia ţaristă

La 8 aprilie 1823 este sfinţită biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului din satul Cinişeuţi, judeţul Orhei, Basarabia ţaristă. Biserica a fost ctitorită din piatră de către clucerul Nicolae Ziloti.

 

- 1829 -

Apare la Bucureşti primul periodic din Valahia, Curierul românesc, editat de Ion Heliade Rădulescu

Ion Heliade-Rădulescu, scriitor român
Ion Heliade-Rădulescu, scriitor român

La 8 aprilie 1829, stil vechi (20 aprilie 1829, stil nou), apare la Bucureşti primul periodic din Valahia, Curierul românesc, editat de Ion Heliade Rădulescu. Curierul românesc va apărea pînă la 19 aprilie / 1 mai 1848, seria I şi 29 noiembrie / 11 decembrie - 13 / 25 decembrie 1859, seria II.

Ion Heliade-Rădulescu (n. 6 ianuarie 1802, Târgovişte — d. 27 aprilie 1872, Bucureşti) a fost un scriitor, filolog şi om politic român, membru fondator al Academiei Române şi primul său preşedinte, considerat cel mai important ctitor din cultura română prepaşoptistă.

Detalii...  Ion Heliade-Rădulescu, biografie.

 

- 1869 -

În Basarabia ţaristă este aplicată reforma instituţiilor judecătoreşti

La 8 aprilie 1869 în Basarabia ţaristă este aplicată reforma instituţiilor judecătoreşti.

 

- 1885 -

La Bucureşti, România, se stinge din viaţă Constantin A. Rosetti, om politic român, jurnalist, lider al mişcării revoluţionare de la 1848 în Muntenia

Constantin A. Rosetti (n.1816-d.1885), om politic și jurnalist român originar din Muntenia
Constantin A. Rosetti (n.1816-d.1885), om politic și jurnalist român originar din Muntenia

La 8 aprilie 1885, la Bucureşti, România, se stinge din viaţă Constantin A. Rosetti, om politic român, jurnalist, lider al mişcării revoluţionare de la 1848 în Muntenia, membru fondator al Academiei Române, fondator al Partidului Naţional Liberal. C. A. Rosetti reprezintă un simbol al mişcărilor revoluţionare de pe teritoriul României, un permanent luptător pentru cauzele, valorile şi idealurile româneşti. S-a afirmat ca un lider radical al grupării politice liberale şi a ocupat funcţii importante în stat. De asemenea, Rosetti a fost unul dintre precursorii jurnalismului românesc.

Rosetti este ales deputat şi numit secretar în Divanul ad-hoc (1857) şi în Adunarea Electivă din Muntenia. S-a numărat printre entuziaştii ce l-au ales pe Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Principatelor Unite Române, prilej cu care va rosti un discurs memorabil:

  • Măria Ta, suntem fericiţi că Adunarea electivă din Bucureşti ne-a onorat cu marea şi frumoasa misiune de a depune coroana lui Mihai în mîinile Măriei Tale, căruia fraţii noştri de aici au încredinţat coroana lui Ştefan … Românii munteni au încoronat în Măria Ta nu un individ, ci marile principii de viaţă ale naţionalităţii noastre … Atâta timp cît Tu vei purta stindardul Unirii, al naţionalităţii, al justiţiei şi al libertăţii, muntenii şi moldovenii te vor urma ca un singur om.

 

- 1911 -

La Răşinari, judeţul Sibiu, Transilvania s-a născut Emil Cioran, filozof şi scriitor român stabilit ulterior în Franţa

Emil Cioran (n.1911-d.1995), scriitor și filozof român

Emil Cioran (n.1911-d.1995), scriitor și filozof român

La 8 aprilie 1911, la Răşinari, judeţul Sibiu, Transilvania s-a născut Emil Cioran, filozof și scriitor român stabilit ulterior în Franţa. Prima lui carte apărută în 1934 în România, Pe culmile disperării, a fost distinsă cu Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitați și premiul Tinerilor Scriitori Români. Succesiv au apărut: Cartea amăgirilor (1935), Schimbarea la faţă a României (1936), Lacrimi și Sfinţi (1937). 

În 1937 Emil Cioran pleacă în Franța cu o bursă a Institutului Francez din București. După o scurtă întoarcere în ţară (două luni) în 1940, el părăsește pentru totdeauna România și se stabilește la Paris. Din acest moment Cioran va publica numai în limba franceză, operele lui fiind apreciate nu numai pentru conţinutul lor, dar și pentru stilul plin de distincţie şi fineţe al limbii.

În măsura în care opera lui Cioran este semnificativă pe plan european pentru impasul filosofiei în acest crepuscul de mileniu, ea dă seamă şi de una din cele mai importante perspective ale gândirii româneşti.

Detalii... Emil Cioran, biografie.

 

- 1920 -

În România este adoptat prin decret regal Regulamentul de funcţionare a comisiilor pentru descongestionarea organismelor administrative din teritoriile unite şi unificarea lor cu vechiul Regat

La 8 aprilie 1920 în România este adoptat prin decret regal Regulamentul de funcţionare a comisiilor pentru descongestionarea organismelor administrative din teritoriile unite şi unificarea lor cu vechiul Regat, conform căruia la Chişinău, România, a început să activeze o comisie regională. Tot în această zi Comisia centrală de unificare, prezidată de primul-ministru A. Averescu, l-a numit în calitate de Inspector general administrativ al Basarabiei pe generalul Mihail Schina.

 

Vezi şi ...

 

Bibliografie (surse):

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric.

Dacă doriţi să îmbunătăţiţi textul sau să adăugaţi imagini noi la acest articol transmiteţi varianta dvs pe istorialumii@gmail.com . Textul îmbunătăţit îl solicităm în format MS Word (.doc) sau Notepad (.txt). Important: indicaţi în mesaj denumirea articolului de redactat  Scrie-ne acum noi detalii pentru a îmbunătăţi acest articol !


Comentarii:

Pentru a lăsa comentarii trebuie să fiţi înregistrat şi logat pe site Click Aici
Înapoi
Istoria.md
Hărţi
Harta Principatului Moldovei, 1483
Harta Principatului Moldovei, 1483
Toate Hărţile...
Download
Link-uri utile
Banner Suport Energo
Febian IT Realizarea site-urilor
Memoria.ro
Banner Radio Vocea Basarabiei
Banner Portalul basarabenilor din România
Copyright © 2009 - 2017 istoria.md