Prima pagină Noutăţi Hărţi Download Concurs Despre noi Contact
Primul site de Istorie
din
pînă în
Categorii
PageRank Checking Icon
Pe site au loc lucrari. Siteul poate functiona incorect. Ne cerem scuze pentru incomoditate.
Înapoi

11 aprilie, istoricul zilei

- 1858 -

La Bucureşti, Valahia, s-a născut Barbu Ştefănescu Delavrancea, scriitor, orator şi avocat român, membru al Academiei Române şi primar de Bucureşti

Barbu Ștefănescu Delavrancea, scriitor, orator şi avocat român

Barbu Ștefănescu Delavrancea, scriitor, orator şi avocat român

La 11 aprilie 1858, la Bucureşti, Valahia, s-a născut Barbu Ştefănescu Delavrancea, scriitor, orator și avocat român, membru al Academiei Române şi primar de Bucureşti.

Scriitorul îşi va semna operele cu varianta definitivă Barbu Delavrancea (ortografiată la început ”de la Vrancea”, după acel ținut de mare originalitate etno-culturală, de care scriitorul se simţea foarte legat sufleteşte). În perioada 1880 - 1882, Barbu Ștefănescu publică în România liberă foiletoanele intitutale Zig-Zag, semnînd cu pseudonimul Argus. De acum datează și debutul propriu-zis al scriitorului ca nuvelist, cu Sultănică (România liberă, 9 - 15 martie, 1883), semnată Argus. După un scurt popas la Paris (1882 - 1884), pentru a-şi desăvîrşi studiile juridice, Delavrancea publică în 1885 volumul de nuvele Sultănica.

Prozator şi dramaturg, gazetar, avocat și orator, cu vocația perceperii evenimentelor politice și culturale în cele mai profunde sensuri ale acestora, lansat în politică, ajunge în 1899 primar al Bucureștilor. Rămîne în literatură, însă, întîi de toate prin Hagi-Tudose şi prin trilogia dramatică moldovenească.

Detalii... Barbu Ştefănescu Delavrancea, biografie.

 

- 1877 -

Venind cu trenul dinspre Bender, ţarul Alexandru II-lea soseşte la Chişinău, gubernia Basarabia, iar armatele ruse trec frontiera României în cadrul Războiului ruso-turc 1877-1878

Alexandru II-lea, ţar al Imperiului Rus 1855-1881
Alexandru II-lea, ţar al Imperiului Rus 1855-1881

La 11 aprilie 1877, venind cu trenul dinspre Bender (Tighina), gubernia Basarabia, ţarul Alexandru II-lea soseşte la Chişinău, unde a ieşit penru cîteva clipe pe peronul gării, apoi şi-a continuat calea spre Ungheni, de unde în seara aceleiaşi zile revine la Chişinău. Această deplesare a împăratului rus marca începutul războiului ruso-turc 1877-1878. Tot la 11 aprilie 1877 trupele ruse trec frontiera României.

 

- 1880 -

În România ia fiinţă prima direcţie a Căilor ferate române (C.F.R.)

La 11 aprilie 1880 în România ia fiinţă prima direcţie a Căilor ferate române (C.F.R.).

 

- 1888 -

Ion Suruceanu, primul arheolog din Basarabia ţaristă, este ales membru de onoare al Academiei Române

La 11 aprilie 1888 Ion Suruceanu, primul arheolog din Basarabia ţaristă, este ales membru de onoare al Academiei Române.

 

- 1916 -

Are loc Conferinţa socilistă internaţională de la Kienthal, Elveţia, cu participarea a 43 de delegaţi reprezentînd 10 partide socialiste

La 11-17 aprilie 1916 are loc Conferinţa socilistă internaţională de la Kienthal, Elveţia, cu participarea a 43 de delegaţi reprezentînd 10 partide socialiste. Delegaţia Partidului Social Democrat din România nu a putut fi reprezentată la Conferinţă, dar a aderat la hotărîrile adoptate cu acest prilej.

 

- 1917 -

Şi-a ţinut lucrările Congresul Învăţătorilor din gubernia Basarabia, care acceptă institurea şcolii naţionale moldoveneşti

La 11-13 aprilie 1917 şi-a ţinut lucrările Congresul Învăţătorilor din gubernia Basarabia, care acceptă institurea şcolii naţionale moldoveneşti, dar cu menţinerea limbii ruse ca obiect de studiu obligatoriu.

 

- 1944 -

A încetat din viaţă Ion Minulescu, poet simbolist, prozator şi dramaturg român

La 11 aprilie 1944 a încetat din viaţă Ion Minulescu (n.1881, Bucureşti), poet simbolist, prozator şi dramaturg român. Ion Minulescu a condus două publicaţii simboliste, Revista celorlalţi şi Insula (1912), iar din 1926 a fost director al Teatrului Naţional din Bucureşti, România.

 

Vezi şi ...

 

Bibliografie (surse):

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric.

Dacă doriţi să îmbunătăţiţi textul sau să adăugaţi imagini noi la acest articol transmiteţi varianta dvs pe istorialumii@gmail.com . Textul îmbunătăţit îl solicităm în format MS Word (.doc) sau Notepad (.txt). Important: indicaţi în mesaj denumirea articolului de redactat  Scrie-ne acum noi detalii pentru a îmbunătăţi acest articol !


Comentarii:

Pentru a lăsa comentarii trebuie să fiţi înregistrat şi logat pe site Click Aici
Înapoi
Istoria.md
Hărţi
Harta principatelor româneşti, 1856-1859
Harta principatelor româneşti, 1856-1859
Toate Hărţile...
Download
Link-uri utile
Banner Suport Energo
Febian IT Realizarea site-urilor
Memoria.ro
Banner Radio Vocea Basarabiei
Banner Portalul basarabenilor din România
Copyright © 2009 - 2017 istoria.md