Prima pagină Noutăţi Hărţi Download Concurs Despre noi Contact
Primul site de Istorie
din
pînă în
Categorii
PageRank Checking Icon
Pe site au loc lucrari. Siteul poate functiona incorect. Ne cerem scuze pentru incomoditate.
Înapoi

12 aprilie, istoricul zilei

- 1457 -

În urma bătăliei de la Doljeşti împotriva domnitorului Petru Aron, Ştefan al III-lea, supranumit şi Ştefan cel Mare vine la domnia Moldovei

Ştefan cel Mare şi Sfînt (Ştefan III Muşat) (n.1433-d.1504), domn al Moldovei 1457-1504

Ştefan cel Mare şi Sfînt (Ştefan III Muşat) (n.1433-d.1504), domn al Moldovei 1457-1504

La 12 aprilie 1457, în urma bătăliei de la Doljeşti, împotriva domnitorului Petru Aron, Ştefan al III-lea, supranumit şi Ştefan cel Mare vine la domnia Moldovei. Ştefan cel Mare şi Sfînt (n. 1433, Borzeşti - d. 2 iulie 1504, Suceava) este fiul cel mic a lui Bogdan al II-lea (fost domn al Moldovei în anii 1449-1551) şi al Oltei (Maria, nume luat la călugărire, înaintea morţii), nepotul lui Alexandru cel Bun.

Calităţile umane, cele de om politic, de strateg şi de diplomat, acţiunile sale fără precedent pentru apărarea integrităţii Moldovei, iniţiativele pentru dezvoltarea culturii au determinat admiraţia unor iluştri contemporani, iar, graţie tradiţiei populare şi cronicilor a fost transformat într-un erou legendar. Papa Sixtus al IV-lea l-a numit "Athleta Christi" (atletul lui Christos) iar poporul l-a cîntat în balade: Ştefan-Vodă, domn cel mare, seamăn pe lume nu are, decît numai mîndrul soare.

Detalii... Ştefan cel Mare şi Sfînt, domn al Moldovei .

 

- 1838 -

Apare la Braşov din iniţiativa şi sub conducerea lui George Bariţiu, Gazeta Transilvania

La 12 aprilie 1838 apare la Braşov din iniţiativa şi sub conducerea lui George Bariţiu, Gazeta Transilvania, primul ziar politic şi informativ al românilor din Transilvania. Gazeta Transilvania şi-a încheiat activitatea în 1946.


- 1877 -

La Chişinău, gubernia Basarabia, episcopul Pavel Lebedev, în prezenţa ţarului Alexandru II-lea şi a armatei rînduite, a dat citire manifestului privind începerea Războiului ruso-turc 1877-1878

La 12 aprilie 1877, după ce a asistat la oficierea unui serviciu divin în catedrala din Chişinău, gubernia Basarabia, ţarul Alexandru II-lea s-a îndreptat spre hipodromul de la marginea oraşului, unde, în faţa armatei rînduite, episcopul Pavel Lebedev a dat citire manifestului privind începerea Războiului ruso-turc 1877-1878.

 

- 1882 -

Este sfinţit paraclisul construit lîngă Chişinău, în partea de est a locului numit "Skakovoe pole" ("Hipodromul")

La 12 aprilie 1882 este sfinţit paraclisul construit lîngă Chişinău, în partea de est a locului numit "Skakovoe pole" ("Hipodromul"), a cărui piatră de temelie a fost pusă la 28 iunie 1881. Construcţia e înălţată în cinstea defilării aici, la 12 aprilie 1877, a armatei ruse, care urma să participe la Războiul ruso-turc din 1877-1878.

 

- 1930 -

Se constituie la Bucureşti, din iniţiativa lui Corneliu Zelea Codreanu, partidul Garda de Fier pentru reprezentarea politică a Mişcării legionare

Corneliu Zelea  Codreanu, întemeietorul Mişcării Legionare, România
Corneliu Zelea Codreanu, întemeietorul Mişcării Legionare, România

La 12 aprilie 1930 se constituie la Bucureşti, din iniţiativa lui Corneliu Zelea Codreanu, partidul Garda de Fier cu scopul reprezentării pe plan politic a Mişcării legionare, ale cărei baze fuseseră puse în iunie 1927, prin înfiinţarea Legiunii Arhanghelului Mihail. Interzisă de mai multe ori (ianuarie 1931, martie 1932 şi decembrie 1933) Garda de Fier a fost reînfiinţată la 20 martie 1935 sub numele de partidul Totul pentru Ţară, avîndu-l ca preşedinte pe generalul Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul, iar din 9 octombrie 1937 pe inginerul Gheorghe Clime.

În aprilie 1938, Corneliu Zelea Codreanu este arestat, judecat şi condamnat la şase ani închisoare pentru ultragierea lui Nicolae Iorga, iar în luna mai a aceluiaşi an este din nou judecat şi condamnat la zece ani închisoare muncă silnică, fiind acuzat de crimă, de trădare pentru deţinerea şi reproducerea în public a unor documente interesînd siguranţa statului, pentru delictul de uneltire contra ordinii sociale şi pentru crimă de răzvrătire.

În noiembrie 1938, Corneliu Zelea Codreanu, împreună cu alţi 13 legionari, este asasinat prin strangulare, din dispoziţia regelui Carul II-lea al României şi a ministrului de Interne Armand Călinescu, sub pretextul tentativei de "fugă de sub escortă", în timpul transferării de la închisoarea Rîmnicu Sărat la cea de la Jilava.

Detalii... Mişcarea legionară din România.

 

- 1944 -

Guvernul Uniunii Sovietice propune guvernului român condiţiile de armistiţiu în cadrul celui de-Al Doilea Război Mondial

La 12 aprilie 1944 guvernul Uniunii Sovietice propune guvernului român condiţiile de armistiţiu în cadrul celui de-Al Doilea Război Mondial.

 

Vezi şi ...

 

Bibliografie (surse):

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric.

Dacă doriţi să îmbunătăţiţi textul sau să adăugaţi imagini noi la acest articol transmiteţi varianta dvs pe istorialumii@gmail.com . Textul îmbunătăţit îl solicităm în format MS Word (.doc) sau Notepad (.txt). Important: indicaţi în mesaj denumirea articolului de redactat  Scrie-ne acum noi detalii pentru a îmbunătăţi acest articol !


Comentarii:

Pentru a lăsa comentarii trebuie să fiţi înregistrat şi logat pe site Click Aici
Înapoi
Istoria.md
Hărţi
Harta hotarului între Moldova şi Imperiul Rus, 1856-1878
Harta hotarului între Moldova şi Imperiul Rus, 1856-1878
Toate Hărţile...
Download
Link-uri utile
Banner Suport Energo
Febian IT Realizarea site-urilor
Memoria.ro
Banner Radio Vocea Basarabiei
Banner Portalul basarabenilor din România
Copyright © 2009 - 2017 istoria.md