Prima pagină Noutăţi Hărţi Download Concurs Despre noi Contact
Primul site de Istorie
din
pînă în
Categorii
PageRank Checking Icon
Pe site au loc lucrari. Siteul poate functiona incorect. Ne cerem scuze pentru incomoditate.
Înapoi

15 mai, istoricul zilei

- 1815 -

Este sfințită biserica din lemn cu hramul Sfînta Născătoare din satul Ulmu, țunutul Orhei, Basarabia țaristă

La 15 mai 1815 este sfințită biserica din lemn cu hramul Sfînta Născătoare din satul Ulmu, țunutul Orhei, Basarabia țaristă.

 

- 1821 -

La apropierea turcilor de București, Valahia, Tudor Vladimirescu, după îndelungi ezitări, părăsește orașul

La 15 mai 1821, la apropierea turcilor de București, Valahia, Tudor Vladimirescu, după îndelungi ezitări, părăsește orașul. În cuvîntarea adresată ostașilor, Tudor anunță hotărîrea sa de a-și uni forțele cu eteriștii.

 

- 1826 -

Țarul Nicoae I sancționează instituirea în Basarabia a unei comisii speciale pentru obligațiile reciproce între moșieri și țăranii care locuiesc pe moșiile lor

La 15 mai 1826 țarul Nicoae I sancționează decizia Consiliului de Miniștri privind instituirea în Basarabia a unei comisii speciale pentru obligațiile reciproce între moșieri și țăranii care locuiesc pe moșiile lor.

 

- 1848 -

Începe Marea adunare naţională de la Blaj, Transilvania, cu participarea a 40 000 oameni, preponderent ţărani prin care românii se declară naţiune de sine stătătoare

Andrei Șaguna (n.1808 - d.1873), mitropolit ortodox al Transilvaniei, sursa:asaguna.ro
Ioan Lemeni (n.1780-d.1861), episcop român unit al Episcopiei de Făgăraș și Alba Iulia
Andrei Șaguna (n.1808 - d.1873), mitropolit ortodox al Transilvaniei, sursa:asaguna.ro
Ioan Lemeni (n.1780-d.1861), episcop român unit al Episcopiei de Făgăraș și Alba Iulia

La 15 mai 1848, stil nou (3 mai 1848, stil vechi) începe Marea adunare naţională de la Blaj, Transilvania, cu participarea a 40 000 oameni, preponderent ţărani. Adunarea a avut loc pe Cîmpia Libertăţii, fiind prezidată de episcopii Ioan Lemeni și Andrei Șaguna. Adunarea a ales un Comitet Național, din care făceau parte Avram Iancu (venit la adunare cu 10 000 de moți), Andrei Mureșanu (1816-1863, autorul poeziei Un răsunet / Deșteaptă-te române, devenită după 1989 imnul de stat al României), Simion Bărnuțiu, Alexandru Papiu Ilarian, August Treboniu Laurian, Timotei Cipariu etc.

Marea adunare națională de la Blaj fixează programul social-politic (burghezo-democratic) al revoluţiei din Transilvania. Programul revendică, în cele 16 articole, următoarele:

  • dreptul românilor de a fi reprezentaţi în dietă;
  • dreptul de a folosi limba română în legislaţie şi administraţie;
  • emanciparea bisericii ortodoxe române de sub jurisdicţia mitropoliei sîrbeşti;
  • desfiinţarea iobăgiei;
  • desfiinţarea breslelor;
  • libertatea cuvîntului şi a tiparului;
  • asigurarea libertăţii personale şi a întrunirilor;
  • înarmarea poporului şi înfiinţarea gărzii naţionale;
  • libertatea industriei şi a comerţului;
  • învăţămînt de toate gradele în limba română;
  • impozit proporţional cu veniturile;
  • etc.

Ideea centrală a programului Marii adunări naţionale de la Blaj era "Naţiunea română se declară şi se proclamă ca naţiune de sine stătătoare...".

Note:

  • Ioan Lemeni (n. 22 aprilie 1780, Dezmir, comitatul Cluj - d. 29 martie 1861, Viena) a fost între 1833-1853 episcop român unit al Episcopiei de Făgăraș și Alba Iulia (cu sediul la Blaj), suspendat din funcție de autoritățile austriece în anul 1848, ca urmare a trecerii sale de partea Revoluției de la 1848 și a guvernului revoluționar de la Pesta.
  • Andrei Șaguna (n. 20 ianuarie 1808, Miscolț, Ungaria — d. 28 iunie 1873, Sibiu) a fost mitropolit ortodox al Transilvaniei, militant pentru drepturile ortodocșilor și ale românilor din Transilvania, fondator al Gimnaziului Românesc din Brașov (1851), membru de onoare al Academiei Române. Andrei Șaguna, în fruntea unei delegații, duce petiția de la Blaj la Viena, împăratului Franz Joseph. 

 

- 1864 -

Țarul Alexandru II încredințează administrației Basarabiei țariste vînzarea la licitație a tuturor moșiilor care aparțineau mănăstirilor din dreapta Prutului

La 15 mai 1864, în legătură cu realizarea în Molova, de către guvernul lui Alexandru Ioan Cuza, a secularizării averilor mănăstirești, țarul Alexandru II aprobă propunerea Consiliului de Miniștri de a încredința administrației Basarabiei vînzarea la licitație a tuturor moșiilor aflate în Basarabia care aparțineau mănăstirilor din dreapta Prutului.


- 1873 -

La Heidelberg, Germania se stinge din viață Alexandru Ioan Cuza, domnitor al Moldovei şi al Valahiei, domnitor al Principatelor Unite, persoana care a pus bazele naţionalităţii româneşti

Alexandru Ioan Cuza, domn al Moldovei, domn al Munteniei (Valahiei), domn al Principatelor unite ale Moldovei şi Valahiei
Alexandru Ioan Cuza, domn al Moldovei, domn al Munteniei (Valahiei), domn al Principatelor unite ale Moldovei şi Valahiei

La 15 mai 1873 la Heidelberg, Germania se stinge din viață Alexandru Ioan Cuza (n.20 martie 1820), domnitor al Moldovei şi al Valahiei, domnitor al Principatelor Unite, persoana care a pus bazele naţionalităţii româneşti. Alexandru Ioan Cuza se trăge dintr-o veche familie de moldoveani, din părţile Fălciului, familie de cluceri, spătari, comişi, ispravnici.

Alexandru Ioan Cuza a fost primul domnitor al Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei, precum şi al statului naţional România. Cuza a participat activ la mişcarea revoluţionară de la 1848 din Moldova şi la lupta pentru unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 şi al Munteniei (Valahiei), înfăptuindu-se astfel unirea celor doua ţări române. Devenit domnitor, Cuza a dus o susţinută activitate politică şi diplomatică pentru recunoaşterea unirii de către puterea suzerană şi puterile garante şi apoi pentru desăvîrşirea unirii Principatelor Române pe calea înfăptuirii unităţii constituţionale şi administrative, care s-a realizat în ianuarie 1862, cînd Moldova şi Valahia au format un stat unitar, adoptînd oficial, în 1862, numele de România, cu capitala la Bucureşti, cu o singură adunare şi un singur guvern.

Alexandru Ioan Cuza a fost obligat să abdice în anul 1866 de către o largă coaliţie a partidelor vremii, denumită şi Monstruoasa Coaliţie, din cauza orientărilor politice diferite ale membrilor săi, care au reacţionat astfel faţă de manifestările autoritare ale domnitorului.

Detalii... Alexandru Ioan Cuza, domn al Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei.

 

- 1916 -

Arhiepiscopul Anastasie a sfințit noua biserică Schimbarea la Față de la mînăstirea Japca, Basarabia țaristă

La 15 mai 1916 arhiepiscopul Anastasie a sfințit noua biserică Schimbarea la Față de la mînăstirea Japca, Basarabia țaristă.

 

Vezi şi ...

 

Bibliografie (surse):

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric.

Comentarii:

Pentru a lăsa comentarii trebuie să fiţi înregistrat şi logat pe site Click Aici
Înapoi
Istoria.md
Hărţi
Harta Moldovei pe timpul domniei lui Ştefan cel Mare, 1483
Harta Moldovei pe timpul domniei lui Ştefan cel Mare, 1483
Toate Hărţile...
Download
Link-uri utile
Banner Suport Energo
Febian IT Realizarea site-urilor
Memoria.ro
Banner Radio Vocea Basarabiei
Banner Portalul basarabenilor din România
Copyright © 2009 - 2017 istoria.md