Prima pagină Noutăţi Hărţi Download Concurs Despre noi Contact
Primul site de Istorie
din
pînă în
Categorii
PageRank Checking Icon
Pe site au loc lucrari. Siteul poate functiona incorect. Ne cerem scuze pentru incomoditate.
Înapoi

10 iulie, istoricul zilei

- 1774 -

S-a încheiat Pacea de la Kuciuc-Kainargi, Dobrogea de sud, în urma Războiului ruso-turc 1768-1774

 Ecaterina cea Mare, împărăteasa Rusiei 1762-1796, sursă:russia.rin.ru
Constantin Mavrocordat, domn al Moldovei 1733-35, 1741-43, 1748-49, 1769
Mustafa III-lea, sultan 1757-1774, sursă:oocities.org
 Ecaterina cea Mare, împărăteasa Rusiei 1762-1796, sursă:russia.rin.ruConstantin Mavrocordat, domn al Moldovei 1733-35, 1741-43, 1748-49, 1769
Mustafa III-lea, sultan 1757-1774, sursă:oocities.org

La 10 iulie 1774 s-a încheiat Pacea de la Kuciuc-Kainargi, Dobrogea de sud, în urma Războiului ruso-turc 1768-1774. Stipulările tratatului, contrariu pretenţiilor Imperiului Rus, care cerea Oceakov-ul, întrega Moldovă şi Muntenia (Ţara Românească), s-au mărginit în a ceda Imperiului Rus Kerci-ul şi Enicale, precum şi a proclama pe tătarii din Crimeea independenţi de Turcia. Prin Tratatul de pace de la Kuciuc-Kainargi Moldova şi Muntenia, rămîn sub suzeranitate turcească, însă Ruşilor li se recunoaşte dreptul de control şi de apărare a Românilor contra abuzurilor turceşti. Acesta a fost începutul protectoratului rusesc în principatele române. Prin consulii de la Iaşi şi Bucureşti, Imperiul Rus exercită un control şi au un amestec continuu în toate afacerile ţărilor române.

Războiul ruso-turc din 1768 s-a început cînd Goliţin a trecut Nistrul şi a ocupat Hotinul şi Iaşii; în curînd însă a fost silit să treacă Nistrul îndărăt. Goliţin cedă comandamentul lui Rumeanţev, care bătu pe turci lîngă Kameneţ. Constantin Mavrocordat, care tocmai îşi începuse ultima lui domnie, fu prins de soldaţii ruşi la Galaţi şi trimis în Rusia. Generalul Kazarin, ajutat de voluntari munteni, în frunte cu spătarul Pîrvu Cantacuzino, a ocupat Bucureştiul unde domnul Gheorghe Ghica se lăsă prins.

Imediat după ocuparea celor două principate, porniră la Sankt-Petersburg, capitala Imperiului Rus, delegaţii de boieri munteni şi moldoveni, ca să prezinte ţarinei supunerea românilor şi dorinţele lor. Delegaţia boierilor din Muntenia ceru alipirea ţării la Imperiul Rus, însă cu drept de autonomie: ţara să fie guvernată numai de boierii mari, cîte 12 pe rînd, sub guvernator rus, veniturile visteriei să se trimită spre Imperiul Rus. Delegaţia boierilor din Moldova ceruse ca acestă să devină pur şi simplu judeţ (oblasti) a Imperiului Rus. Ruşii însă nu s-au putut bucura de izbîndele lor, căci sub ameninţare de război cu Imperiul Austriac, care nu putea să vadă principatele româneşti ale în componenţa Imperiului Rus, ei fuseseră siliţi să încheie pace cu Turcii, renunţînd la cuceririle făcute.

Detalii.. Războiul ruso-turc 1768-1774.

 

Vezi şi ...

 

Bibliografie (surse):

  1. Zamfir C. Arbure, Basarabia în secolul XIX, Bucureşti 1898
  2. Petre P. Panaitescu, Istoria românilor, Bucureşti 1990
  3. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  4. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric.


Comentarii:

Pentru a lăsa comentarii trebuie să fiţi înregistrat şi logat pe site Click Aici
Înapoi
Istoria.md
Hărţi
Harta Etnică a Românilor din Transnistria
Harta Etnică a Românilor din Transnistria
Toate Hărţile...
Download
Link-uri utile
Banner Suport Energo
Febian IT Realizarea site-urilor
Memoria.ro
Banner Radio Vocea Basarabiei
Banner Portalul basarabenilor din România
Copyright © 2009 - 2017 istoria.md