Prima pagină Noutăţi Hărţi Download Concurs Despre noi Contact
Primul site de Istorie
din
pînă în
Categorii
PageRank Checking Icon
Pe site au loc lucrari. Siteul poate functiona incorect. Ne cerem scuze pentru incomoditate.
Înapoi

15 septembrie, istoricul zilei

- 1538 -

Sultanul Soliman intră în Suceava, Principatul Moldovei

La 15 septembrie 1538 Sultanul Soliman intră în Suceava, Principatul Moldovei. Trădat de marii boieri, Petru Rareş se refugiază în cetatea Ciceului (28 septembrie). Ştefan Lăcustă este numit domn de sultan. Buceagul şi Tighina sunt anexate Imperiului otoman. Instaurarea dominaţiei otomane asupra Moldovei.

 

- 1860 -

La Iaşi, Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei, apare săptămânalul ştiinţifico-literar „Ateneul român"

La 15 septembrie 1860, la Iaşi, Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei, apare săptămânalul ştiinţifico-literar „Ateneul român". Săptămînalul va apărea până în decembrie 1861.

 

- 1864 -

Se decretează legea introducerii sistemului de măsuri şi greutăţi metrice din România

La 15 septembrie 1864 se decretează legea introducerii sistemului de măsuri şi greutăţi metrice din România. Noua lege se aplică de la l ianuarie 1866.

 

- 1895 -

Apare la Bucureşti, România, revista lunară „Gazeta matematică", prima revistă specială de matematici apărută în limba română

La 15 septembrie 1895 apare la Bucureşti, România, revista lunară „Gazeta matematică", prima revistă specială de matematici apărută în limba română (seria I, 1895-1949; din 1949 apar două serii).

 

- 1923 -

Se constituie la Cernăuţi Partidul Democrat al Unirii din Bucovina

La 15 septembrie 1919 se constituie la Cernăuţi Partidul Democrat al Unirii din Bucovina. La 23 ianuarie 1923, acesta fuzionează cu Partidul Naţional Liberal. Preşedinte Ion Nistor. Partidul Democrat al Unrii din Bucovina va edita cotidianul „Glasul Bucovinei" (1918-1923).

 

- 1924 -

Grupări înarmate au ocupat primăria de la Tatar-Bunar, jud. Ismail, România şi au proclamat Republica Sovietică Moldovenească, în componenţa Uniunii Sovietice

Grup de revoluţionari de la Tatar-Bunar, Răscoala de la 1924, sursă:wikimedia.org
Grup de revoluţionari de la Tatar-Bunar, Răscoala de la 1924, sursă:wikimedia.org

La 15 septembrie 1924 grupări înarmate au ocupat primăria de la Tatarbunar, jud. Ismail, România şi au proclamat Republica Sovietică Moldovenească, în componenţa Uniunii Sovietice. Un grup înarmat condus de Ivan Bejanovici, alias Kolțov, a comis un atac banditesc. „Rebeliunea", care în mod oficial avea un scop politic, a degenerat treptat în jafuri, tâlhării, omoruri la care s-au dedat bandele de bolșevici. Grupul înarmat avea acţiuni coordonate de centrul revoluţionar din Odesa şi a atacat tîrgul Nicolaevca, jud. Ismail, tăind firele telefonice, omorînd primarul şi doi jandarmi, incendiind clădiri publice, difuzînd manifeste prin care îndemnau populaţia să se ridice la luptă revoluţionară.

Au urmat faza culminantă a rebeliunii în localitatea Tatar-Bunar, Basarabia. În timpul acestor evenimente, dintre membrii Comitetului de partid din sudul Basarabiei, au fost uciși: Andrei Kliușnikov, Ivan Bejanovici, Ivan Dobrovolski, iar Iustin Batișcev a fost arestat. La 19 septembrie, după trei zile de lupte între rebeli și forțele de ordine, au fost arestate circa 1 600 de persoane, urmînd să fie judecate 489 de persoane, de unde și denumirea procesului judicciar de procesul celor 500, desfășurat în perioada 24 august-2 decembrie 1925 la Tribunalul Militar al Corpului 3 Armată din România. În conformitate cu acest cadru legal au fost condamnate 85 din cei 287 de acuzați. Iustin Batișcev a primit cea mai severă pedeapsă - muncă silnică pe viață; Nichita Lisovoi și Leonte Țurcan au fost condamnați la 15 ani muncă silnică, trei inculpați la câte 10 ani, alți douăzeci la 5 ani închisoare, iar restul inculpaților la închisoare pe termene diferite între 1-3 ani; alți 202 inculpați au fost achitați.

Vezi detaliii...  Operaţiunea Tatar-Bunar între propagandă şi dezinformare

 

- 1928 -

Şcoala medie de băieţi nr.l din Chişinău, România, devine Gimnaziul de băieţi nr. 1

La 15 septembrie 1928 Şcoala medie de băieţi nr.l din Chişinău (care pînă în 1918,începînd cu anul 1913, s-a numit Şcoala elementară superioară nr.1) devine Gimnaziul de băieţi nr. 1. Din momentul înfiinţării ei (1828) şi pînă în 1928 această instituţie de învăţămînt continua să închirieze localul.

 

Vezi şi ...

 

Bibliografie (surse):

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;
  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric.

Comentarii:

Pentru a lăsa comentarii trebuie să fiţi înregistrat şi logat pe site Click Aici
Înapoi
Istoria.md
Hărţi
Harta României, 1859-1878
Harta României, 1859-1878
Toate Hărţile...
Download
Link-uri utile
Banner Suport Energo
Febian IT Realizarea site-urilor
Memoria.ro
Banner Radio Vocea Basarabiei
Banner Portalul basarabenilor din România
Copyright © 2009 - 2017 istoria.md