Prima pagină Noutăţi Hărţi Download Concurs Despre noi Contact
Primul site de Istorie
din
pînă în
Categorii
PageRank Checking Icon
Pe site au loc lucrari. Siteul poate functiona incorect. Ne cerem scuze pentru incomoditate.
Înapoi

Polihronie Sârcu (1855 - 1905)

Autor: Andrei Creacico

Polihronie Sârcu (30 iulie 1855, Străşeni, judeţul Lăpuşna, Principatul Moldovei - 23 iunie 1905, Sankt Petersburg) este un traducător şi slavist. Provenit dintr-o familie de răzeşi, este fiul lui Agapie Sârcu. A urmat clasele primare la mănăstirea Căpriana, unde a avut prilejul să înveţe şi limba bulgară. Îşi continuă studiile la Seminarul Teologic din Chişinău, apoi la Odessa şi Sankt Petersburg, absolvind în 1878 Facultatea de Filologie-Istorie cu medalia de aur.

Reţinut la Universitatea din Sankt Petersburg, este trimis într-o călătorie de studii în ţările balcanice şi în România (1879), unde colaborează cu B.P. Hasdeu. Se specializează în romanistică şi în studiul limbilor slave de sud. Numit în 1883 privat-docent pentru limba şi literatura română, îşi deschide cursul în ianuarie 1884 cu o prelegere despre însemnătatea romanisticii pentru limbile slave. Mai târziu a ţinut cursuri de limba slavă veche şi de istoria limbii ruse (ca docent ordinar, din 1888).

Alte călătorii de documentare le face în Peninsula Balcanică (1887 şi 1899), la Cracovia, Lvov, Cernăuţi şi Suceava, apoi în Croaţia, Serbia, Banat şi Transilvania (1893 şi 1894), ulterior (1895-1898, 1903) în Europa Centrală şi Occidentală, până la Oxford şi Londra. A cercetat un număr mare de manuscrise slavone şi româneşti, din care a rezultat o serie de lucrări filologice şi istorico-literare ce au introdus în circuitul ştiinţific internaţional aspecte mai puţin cunoscute ale literaturii medievale din aria de cultură bizantino-slavo-română. A obţinut titlul de magistru (1891) şi de doctor în filologie (1899) cu două ample cercetări consacrate epocii şi operei patriarhului Eftimie al Târnovei.

Studiile, cele mai multe redactate în limba rusă, privind istoria şi cultura românilor sau a slavilor de sud şi a celorlalte popoare din Peninsula Balcanică, realizate din perspectivă comparată - Reminiscenţe ale literaturii slave în Moldova (1882), Importanţa romanisticii pentru ştiinţa slava (1884), O nouă părere despre viaţa şi activitatea lui Gr. Ţamblac (1884), Nicolae Spătarul până la sosirea în Rusia (1885) etc. - i-au apărut în volume sau în revistele „Archiv fur slavische Philologie", „Revista pentru istorie, arheologie şi filologie", „Russkii filologhiceskii vestnik", „Jurnal Ministerstva Narodnogo Prosveşceniia", „Sbornik ORJaS", „Jivaia starina", „Izvestia otdeleniia russkogo iazâka i slovenosti Imperatorskoi Akademii Nauk" etc. O preţioasă colecţie de manuscrise vechi şi documente referitoare la istoria românilor, alcătuită de-a lungul anilor, se păstrează în fondurile Bibliotecii din Sankt Petersburg a Academiei de Ştiinţe din Federaţia Rusă.

Debutând încă în 1874, la Chişinău, cu o lucrare în limba rusă, consacrată obiceiurilor şi cântecelor de Crăciun şi Anul Nou în Basarabia, Sârcu a căutat, ca istoric literar, să contribuie la cunoaşterea în Rusia a limbii şi literaturii române, în contactul lor cu civilizaţiile vecine. După o scurtă schiţă a literaturii române vechi până la marii cronicari şi prelaţi din secolul al XVII-lea şi începutul celui de-al XVIII-lea, se opreşte în mod special asupra lui Dimitrie Cantemir.

Trecând la primii scriitori moderni din Principate şi la Şcoala Ardeleană, el se concentrează asupra occidentalizării culturii şi literaturii române, direcţie ilustrată, mai ales, de Ion Heliade-Rădulescu, „cel mai bun scriitor şi publicist al anilor 1840", urmat de poeţi şi prozatori ca Dimitrie Bolintineanu, Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, „incisivul Eminescu", socotind că ei „pot fi consideraţi scriitori occidentali în deplinul înţeles al cuvântului".

O contribuţie notabilă are Sârcu la punerea în valoare a Învăţăturilor lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie, într-un studiu tipărit în 1901 şi realizat pe baza cercetării parţiale a manuscrisului original de la Sofia şi a celor două copii româneşti aflate în posesia lui M. Gaster, la Londra. De asemenea, filologul basarabean a adus argumente plauzibile pentru identificarea cronicarului Eftimie cu egumenul mănăstirii Căpriana, sol al lui Alexandru Lăpuşneanu, precum şi informaţii despre Nicolae Milescu.

Cercetările întreprinse la Bucureşti şi în alte centre româneşti l-au pus în contact şi i-au adus sprijinul unor personalităţi culturale şi ştiinţifice din ţară, printre care, alături de B.P. Hasdeu, se numără A.I. Odobescu, Ioan Slavici, Ioan Bianu, George Bariţiu, G. Dem. Teodorescu etc. Corespondenţa cu unii dintre aceştia se adaugă studiilor, ediţiilor de documente slavo-române şi descrierilor de manuscrise de provenienţă românească din diverse fonduri europene, în care se vădeşte un profund ataşament al cercetătorului faţă de istoria şi cultura română.

 

Opera

  • Vizantiiskaia povest ob ubienii imperatora Nikifora Foki v starinnom bolgarskom pereskaze, Sankt Petersburg, 1883;
  • K istorii ispravleniia knig v Bolgarii v XIV v., I, partea I-II, Sankt Petersburg, 1898-1900;
  • K voprosu o podlinnike Poucenii valaşskogo gospodaria Ioanna Neagoe k svoemu sânu Feodosiiu, Sankt Petersburg, 1901.

 

Traduceri

  • 534 documente istorice slavo-române din Ţara Românească şi Moldova privitoare la legăturile cu Ardealul (1346-1603) din arhivele oraşelor Braşov şi Bistriţa [...], tipărite la Viena, în 1905-1906, ediţie îngrijită de Gr. G. Tocilescu, Bucureşti, 1931 (în colaborare).

Comentarii:

Pentru a lăsa comentarii trebuie să fiţi înregistrat şi logat pe site Click Aici
Înapoi
Istoria.md
Hărţi
Harta cedărilor teritoriale ale României conform Păcii de la Paris (24 aprilie 1918 / 7 mai 1918), roşu către Austro-Ungaria, verde către Bulgaria, sursă: ro.wikipedia.org
Harta cedărilor teritoriale ale României conform Păcii de la Paris (24 aprilie 1918 / 7 mai 1918), roşu către Austro-Ungaria, verde către Bulgaria, sursă: ro.wikipedia.org
Toate Hărţile...
Download
Link-uri utile
Banner Suport Energo
Febian IT Realizarea site-urilor
Memoria.ro
Banner Radio Vocea Basarabiei
Banner Portalul basarabenilor din România
Copyright © 2009 - 2017 istoria.md